”Yoga cea revoluționară” a lui Bivolaru



(continuare din postarea precedentă)

Conferința lui Nicolae Catrina intitulată ”Yoga cea revoluționară a Atributelor Dumnezeiești: o abordare inedită,

unică, esențială, a spiritualității autentice” a primit abia mențiunea 4 prin votul publicului ce s-a pronunțat asupra

activităților Congresului al IX-lea de Yoga și Terapii Naturiste. Acest fapt este surprinzător, deoarece nu doar că este

vorba despre ”revelația formidabilă a profesorului de yoga Gregorian Bivolaru despre Atributele Dumnezeiești,

cea mai mare revelație spirituală de pe planetă, ce împarte istoria omenirii în două etape - ÎNAINTE de Atribute

și DUPĂ Atribute” (audio), dar și despre o ”revoluție în spiritualitatea planetară” pe care Maestrul Maeștrilor

o declanșează prin noua forma de yoga revelată totodată cu această ocazie, ”Yoga Atributelor Dumnezeiești”,

cu largi ecouri chiar la nivelul întregului univers (detalii). 

Această întrebare - de ce o asemenea conferință, care ar fi trebuit să fie punctul de principal interes și apogeul

Congresului, a ieșit pe penultimul loc în clasamentul preferințelor - își găsește răspunsul după ce aceasta este

parcursă în întregime, iar auditoriul rămâne cu următoarele impresii:

- conferința nu lămurește în ce constă această yoga a atributelor, anunțată de la început în titlu și, totodată,

nu lămurește care este noutatea și revoluția pe care o aduce această yoga indefinită, cu alte cuvinte, autorul

nu spune nimic despre ceea ce ar trebui să vorbească. 

- paradoxal, în același timp, autorul spune o mulțime de alte lucruri despre... nimic.

Nicu Catrina este recunoscut pentru capacitatea sa de a extrage înțelesuri și simboluri, chiar și din piatră seacă

(de exemplu a produs o expunere de 8 ore și jumătate despre filmul ”Teorema”, care durează o oră și jumătate).

El are talentul de a tăia firul în șaisprezece, până nu mai rămâne nimic din el, apoi de a analiza acest nimic.

Are o capacitate aparte de analiză; problema e că această operațiune mentală fragmentează obiectul cercetării,

cu alte cuvinte vede fațetele, dar poate pierde din vedere ansamblul, dacă nu este completată cu o sinteză care

să refacă imaginea de ansamblu și să expună esența.

Următoarele citate din conferință sunt ilustrative în acest sens:

● Vom prezenta în cele ce urmează o nouă și foarte rapidă cale spirituală de realizare a unor plurivalente

stări de comuniune identificatoare cu realitatea misterioasă a lui Dumnezeu, cale ce anunță și prefigurează

deja, din ce în ce mai clar, spiritualitatea viitorului, deoarece această cale este în același timp o nouă direcție

spirituală care a început deja și care va înflori plenar în viitor. Aceasta este Yoga cea revoluționară a Atributelor

Dumnezeiești care, se poate spune, esențializează, integrează, desăvârșește tot ceea ce tradiția multimilenară

Yoga a urmărit dintotdeauna, aceasta - pe baza unei perspective inedite, ingenioase, inovatoare, ce facilitează

chiar uimitor de mult trăirea, experimentarea directă a energiilor subtile sublime ale Atributelor Dumnezeiești,

energii ce sunt receptate și acumulate în ființa umană de la Dumnezeu,

comentarii: Această frază este plină de afirmații contradictorii: 

”O nouă și foarte rapidă cale spirituală ce facilitează comuniunea cu realitatea misterioasă a lui Dumnezeu”.

Realitatea lui Dumnezeu este cel mai mare mister, cea mai adâncă taină, de aceea calea către EL nu poate fi

foarte rapidă și în niciun caz mai rapidă decât alte căi ce conduc la ipostaze ale Sale. Dacă această cale către

Dumnezeu ar fi foarte rapidă, ar însemna că Dumnezeu nu ar fi o taină atât de adâncă, ci una ”accesibilă”.

De fapt, autorul chiar așa o prezintă, accesibilă și facilă, ceea ce nu este credibil. Nicolae Catrina are obiceiul

de a prezenta toate metodele spirituale pe care le expune ca fiind ”căi foarte rapide către cele mai înalte realizări

divine” (sursa), ceea ce ridică două întrebări: el ajuns cele mai înalte realizări divine pe care le promite sau,

dacă nu a ajuns, de ce face această promisiune?

Din aceeași categorie a contradicțiilor face parte și ”experimentarea facilă a Atributelor Dumnezeiești”, care

sunt cele mai înalte aspecte ale manifestării lui Dumnezeu, reprezentând tocmai calitățile sau însușirile Sale.

Dumnezeu este scopul suprem al evoluției, finalul căii spirituale, deci drumul până la EL este totuși cel mai lung.

Calea directă fiind cea mai dificilă, tocmai de aceea au fost elaborate căi mai ușoare și mai accesibile pentru om,

sub forma diferitelor căi și tradiții spirituale cunoscute. Culmea, cei de la MISA vin acum și spun că aceste

căi tradiționale, concepute special tocmai pentru a fi mai ușor de înțeles și de parcurs, ar fi de fapt mai grele

decât calea ”lor” către țelul cel mai înalt. Cu alte cuvinte, MISA pretinde că e mai ușor să sari direct până

la ultimul etaj în loc să urci pe scări, din etaj în etaj. Teoretic, un astfel de salt, scurtătură sau scurtcircuit,

care este de fapt ceea ce se numește iluminare, ar fi posibil în planul aspectelor esențiale, dar asta presupune

transcenderea spontană a limitărilor ființei umane, care este accesibilă doar celor ”aleși”. Pentru aceștia există

Raja Yoga, ”yoga regală”, care nu este ușor accesibilă celor mulți, astfel încât pentru cei din urmă au fost

revelate alte forme de yoga. MISA vine și pretinde că ”yoga cea nouă și revoluționară a Atributelor Dumnezeiești”

este accesibilă tuturor, ca și cum toți oamenii ar fi pe același nivel de conștiință, ceea ce este evident fals.

Dacă toți oamenii ar fi fost pe același nivel înalt de conștiință, care să le permită saltul direct la esențe, ar fi existat

un singur fel de yoga pentru toți, yoga cea mai înaltă. Și pentru că tot am ajuns aici, dacă ”yoga cea nouă

și revoluționară” este cea mai ușoară și rapidă și este accesibilă tuturor, va renunța MISA la celelalte forme

de yoga, vechi și tradiționale, pe care le predă (care nu au dus prea departe în cei peste 37 de ani de existență

a cursului de ”yoga integrală”), în favoarea noii forme de yoga, cea a Atributelor? Înclin să cred că nu! 

Energiile Atributelor sunt gratuite, pe când cursurile de yoga, nu...  

”O perspectivă inedită, inovatoare asupra tradiției”, veșnica pretenție plină de emfază, dar aberantă, de la MISA:

”Obiectivul MISA este să îmbrățișeze esența tuturor acestor învățături spirituale autentice, să le exprime

într-o formă contemporană” (sursa). Nu poți inova tradiția. Tradiția înseamnă ceva stabilit din vechime, inovația

înseamnă ceva nou care nu a mai existat înainte. Eventual poți spune că readuci spiritul tradiției, atunci când

acesta s-a pierdut (”N-am venit să stric Legea sau proorocii, ci să împlinesc”). Dar MISA chiar asta face,

”inovează tradiția”, adică sapă la temelia pe care ea însăși susține că se bazează! Asta nu cumva duce la ruină? 

Apoi, în timp ce sapă la temelia pe care s-au bazat toate până acum - inclusiv ea - MISA spune că aceasta

va fi... temelia viitorului! Tocmai anunță că ceea ce părea stabil și trainic până acum, se schimbă, după care

prezice că ceea ce se clădește pe temelia cea veche la care tocmai a săpat, va dăinui! Desigur, cei de la MISA

nu au curajul să susțină o cale cu totul nouă, căci nu ar avea credibilitate și s-ar lovi de reticență, după principiul

că dacă strici ceva, trebuie să pui ceva mai bun în loc, iar ei ar trebui să dovedească mai întâi superioritatea

inovației asupra tradiției, lucru pe care nu-l pot face, dovada fiind că nu renunță la tradiție! Dacă ar fi reușit,

așa cum pretind, corect era să spună: ”Am descoperit ceva cu totul nou, haideți să vă demonstrăm!” sau măcar

”am redescoperit spiritul uitat al tradiției, haideți să vă arătăm!” Dar ceea ce spun ei este: ”am văruit cocioaba

cea veche și o vindem ca vilă ultramodernă!”

● Această Yoga a Atributelor Dumnezeiești este, incontestabil, o formă revoluționară de Yoga, care a luat

naștere în ceea ce am putea numi, pe bună dreptate, spațiul spiritual unic al școlii de yoga ezoterică integrală

MISA, grație revelațiilor referitoare la taina formidabilă a Atributelor Dumnezeiești, revelații aparținând

mentorului spiritual al acestei școli, profesorul de yoga Gregorian Bivolaru. Într-adevăr, atributele dumnezeiești

oferă nu doar o perspectivă cu totul unică asupra tradiției multimilenare Yoga, dar totodată ea oferă o abordare

spirituală cu adevărat revoluționară a întregii tradiții Yoga. Mai mult decât atât, se poate spune chiar că Yoga

cea revoluționară a Atributelor Dumnezeiești, include și esențializează totalitatea modalităților spirituale autentice. 

comentarii: Mai întâi, remarcați utilizarea unei tehnici de manipulare de tip NLP, în stil Obi Wan Kenobi: 

formula ”este incontestabil” este rostită înainte de face o afirmație, după care autorul întărește afirmația 

pe care încă nu a făcut-o: ”într-adevăr!” Afirmațiile de la MISA sunt certe încă înainte de a fi rostite!

Evident că n-ai cum să contești ceva ce încă nu a fost exprimat, din moment ce nu ai la ce să faci referire!

Dar sensul firesc al cuvântului ”incontestabil” este ceva ce a fost DEJA exprimat și căruia, datorită probelor

și a perfectei coerențe, nu i se poate aduce nicio critică, ceea ce nu este deocamdată cazul expunerii de față.

Atunci când îți lauzi marfa înainte de a o prezenta, asta miroase a păcăleală! Întâi expune marfa și las-o să

își facă reclamă singură, prin calitatea ei care vorbește de la sine!

Apoi, se remarcă faptul că în fragmentul de mai sus, ideea de unicitate (”spațiu spiritual unic”) a școlii MISA

este alăturată ideii de atotcuprindere, de esențializare a tuturor tradițiilor spirituale. Cu alte cuvinte, ”la noi

este singurul loc în care veți găsi totul!” Acesta este laudă de sine cu scop mercantil, nu e promovarea unei

spiritualități autentice!

● Yoga cea revoluționară a Atributelor Dumnezeiești ne face foarte repede să intuim și să simțim prin experiență

directă nemijlocită, așa cum deja au conștientizat și atestat, prin mărturii impresionante, numeroși yoghini

și numeroase yoghine din cadrul Școlii de Yoga Ezoterică Integrală MISA, faptul că Atributele lui Dumnezeu

sunt, ca să spunem așa, ascunse la vedere, în însăși textura vieții noastre de fiecare zi. Spre exemplu, atunci

când simțim o aleasă stare de iubire sau când admirăm o sublimă frumusețe, oricând trăim o euforică, înălțătoare

stare de bucurie sau de plenitudine, de bunătate, de puritate, de înțelegere, de curaj, de voință etc., toate

aceste trăiri elevate inspiratoare își au originea în Atribute Dumnezeiești corespondente. În felul acesta devenim

capabili să recunoaștem dumnezeirea, chiar în ansamblul vieții noastre de fiecare zi, prin însăși Atributele

lui Dumnezeu.

comentarii: Dacă Atributele lui Dumnezeu sunt ascunse la vedere în însăși textura vieții noastre de fiecare zi,

dacă sunt recunoscute în fiecare trăire aleasă, atunci de ce nu au fost ”revelate” de nimeni până la Genialul?

Care este în definitiv natura ”revelației” lui Bivolaru? Răspunsul, aflat chiar în citatul de mai sus, este acesta:

ideea că toate trăirile și virtuțile alese izvorăsc de la Dumnezeu e atât de naturală pentru fiecare om cu bun simț,

încât nimănui - până la acest megaloman nemaivăzut care este Bivolaru - nu i-a trecut prin cap că aceasta ar fi

altceva decât un fapt natural, care trebuie trăit ca atare și nu evidențiat și supus unei analize seci și formale.

Cum ar fi ca fiecare om, atunci când are parte în mod spontan de o trăire aleasă și rară, să o oprească, să înceapă 

să o analizeze cu mintea pe toate fețele și să încerce să o definească prin cuvinte care nu pot înlocui trăirea?

Căci asta face acest specimen grandoman: pune etichete pe trăiri profunde sau pe calitățile lui Dumnezeu!

Care este adevărata desfătare: să savurezi dulceața sau să doar să citești eticheta de pe borcan, care arată ce fel

de dulceață este? Bivolaru ne atrage atenția că apa este udă și consideră asta o mare revelație, astfel că istoria

ar trebui să înceapă cu el! Guru - ”împăratul maeștrilor” - este de fapt un împărat gol, pentru că hainele sale

sunt țesute din aer, dar și pentru că pe dinăuntru el este umflat tot cu aer, cu pompa cu care se declară pompos

Noul Mesia al lumii.

Iar înțelepții pământului nu și-au dat seama că trăirile lor alese izvorăsc din Dumnezeu, dar în schimb au realizat

asta ”numeroși yoghini și numeroase yoghine din școala MISA”, care se târăsc de peste 35 de ani și sunt

mai înapoiați din punct de vedere moral și spiritual decât erau la începuturile practicii lor! Dar înțelepții realizați

spiritual nu aveau cum să aibă această revelație, din moment ce Maestrul Maeștrilor a avut nevoie de 40 de ani

(cât le-a luat evreilor biblici să rătăcească prin deșert), din momentul ”ieliberării” din anul 1971, și până în 2011,

când a început să pomenească despre aceste Atribute, fix în anul când a apărut vol. 7 din Marea Evanghelie

a lui Ioan a lui Lorber, în care sunt descrise pentru prima dată.

Uluitor, după ce ne spune că însușirile sau calitățile lui Dumnezeu sunt atât de naturale în existența de zi cu zi,

iar calea către acestea este foarte rapidă și ușoară,  autorul lasă să-i scape o ”dezvăluire” senzațională:

● O asemenea cale directă de descoperire al lui Dumnezeu, atât în contextul unei practici spirituale autentice,

entuziaste, dar și în chiar viața noastră de fiecare zi, a fost uneori intuită în anumite tradiții spirituale ezoterice,

dar ea a fost întotdeauna prezentată în respectivele tradiții ca fiind o cale foarte abruptă, ce poate fi revelată

doar celor foarte puțini. Un asemenea exemplu este tradiția ezoterică a shivaismului din Kashmir, în cadrul

căreia, deși există referiri la unele Atribute Dumnezeiești, se afirmă că acea recunoaștere a dumnezeirii în

viața noastră și în experiențele noastre personale (Pratyabhijna), constituie un paradoxal secret nesecret),

pentru că acei aleși, care și-au revelat deja Sinele, conștientizează prezența lui Dumnezeu pretutindeni,

pe când ceilalți nu pot recunoaște decât cu foarte rare excepții - spre exemplu în acele tainice sincronicități

în care, după cum se spune, Dumnezeu ne face semn - prezența lui Dumnezeu în viața lor. Astfel, ceea ce

pentru imensa majoritate a oamenilor este și rămâne o mare taină sau un mare secret și anume prezența

Dumnezeirii în tot ceea ce există, pentru acei foarte puțini aleși, prezența lui Dumnezeu, precum și a numeroaselor

sale Atribute, sunt mereu și mereu revelate, în fiecare trăire, în fiecare experiență de viață. De aceea am menționat

că Atributele Dumnezeiești sunt, ca să spunem așa, ascunse la vedere, în însăși realitatea în care trăim cu toții. 

comentarii: Deci, totuși, Atributele sunt ”ascunse la vedere în textura vieții de zi cu zi, în însăși realitatea

în care trăim cu toții”, dar numai pentru cei care și-au revelat Sinele, nu însă și pentru ceilalți, pentru care

calea Atributelor este ”foarte abruptă” (exact așa cum am arătat, în mod logic, mai înainte), deci unde e calea

aceea ”foarte rapidă și ușoară”? ”Numeroșii yoghini/yoghine din MISA”, care pretind că au perceput Atributele,

și-au revelat Sinele? No shit!

După ”revelație”, urmează ”tehnica” propriu-zisă, adică ”yoga cea revoluționară”:

● Spre exemplu, dacă realizăm faptul că, dincolo de aparențe, trăirile noastre elevate, benefice, sunt corelate

cu anumite Atribute Dumnezeiești cum ar fi iubirea, bunătatea, compasiunea, frumusețea, extazul, etc. atunci,

prin raportarea noastră adecvată chiar în miezul acelor trăiri la Atributele Dumnezeiești corespondente,

vom putea realiza totodată și o amplă comuniune cu acele atribute dumnezeiești și, implicit, cu Dumnezeu 

Însuși. Atunci, fiecare atribut dumnezeiesc la care ne vom raporta în felul acesta, ni se va revela ca fiind,

în felul său, și o cale spirituală unică și completă către uniunea beatifică, totală, non-duală cu Dumnezeu,

adică o formă specifică de yoga integrală. Yoga cea revoluționară a atributelor dumnezeiești revelează așadar

inedite, extraordinare modalități directe, rapide și sigure de desăvârșire spirituală, atât în contextul practicii

yoga tradiționale, dar și integrând cu înțelepciune felurite momente ale vieții noastre de zi cu zi. Fiecare situație

de viață poate deveni, în felul acesta, o extraordinară formă de yoga în care Dumnezeu ni se revelează, mereu

și mereu, chiar prin Atributele Sale. 

comentarii: ”Dacă realizăm faptul că, dincolo de aparențe, trăirile noastre elevate, benefice, sunt corelate

cu anumite Atribute Dumnezeiești”. Și mă rog cum ”se realizează” aceasta, din moment ce autorul tocmai

a arătat că doar cei care și-au revelat Sinele pot face asta? Și cum se face ”raportarea noastră adecvată 

chiar în miezul acelor trăiri, la Atributele Dumnezeiești corespondente”, mai ales că nu ai cum să le percepi

atâta timp cât nu ți-ai revelat Sinele? La MISA, știm cum se face ”raportarea”: cu ochii închiși, repeți în gând

ca papagalul: ”mă raportez la ...” Ca o mantră! Și ceea ce se simte, aceea este ”comuniunea” cu aspectul invocat... 

Și încă asta ar fi bine, dar există prostul obicei al exemplificărilor pe muzică, în care participanții confundă

(căci așa au fost încurajați) starea psiho-emoțională indusă de muzică cu percepția Atributului ”exemplificat”!

Întrebat de ce se fac exemplificările pe muzică, Bivolaru a răspuns că ”este necesar să existe o integrare a tuturor

în câmpul exemplificării, ca fiecare să simtă ceva”. Asta ar fi de înțeles la început, ca fiecare să aibă o idee

a modului în care se manifestă o anumită calitate, dar a te opri doar la atât, este evident o auto-păcăleală. 

Totuși, în ceea ce privește practicarea Hatha Yoga, Bivolaru a afirmat că este contraindicat să se asculte muzică

sau să se practice Laya sau Japa Yoga cu bijamantra centrului de forță dinamizat de tehnica respectivă, chiar

în timpul practicii, pentru că distrage atenția de la conștientizarea percepțiilor concrete produse de practică

(observație pertinentă). Dar atunci de ce încurajează ca exemplificările ”realizate de el” să fie realizate pe muzică?

Evident, Bivolaru face asta pentru a da impresia unor mari realizări spirituale facilitate de el în cadrul măreței

școli planetare MISA.

● Datorită inițierii în taina Atributelor Dumnezeiești, toate aceste revelații ezoterice vor putea fi înțelese

și asimilate în primul rând ca aspecte de o imensă valoare practică, așa cum deja dovedește multitudinea

de relatări, de împărtășiri ale unor asemenea experiențe cu totul extraordinare, ce au apărut la foarte mulți

yoghini și la foarte multe yoghine din cadrul școlii noastre de yoga ezoterică integrală. Ba, mai mult decât

atât, pe baza genialelor dezvăluiri ale profesorului de yoga Gregorian Bivolaru cu privire la misterul atributelor

dumnezeiești, respectivele revelații apar ca fiind niște evidențe obiective sau aspecte firești ale realității oculte,

ale microcosmosului ființei noastre, precum și ale întregului macrocosmos. Altfel spus, ceea ce era anterior

ascuns, nebănuit, ceea ce era un mare secret, devine astfel evident, clar, devine o mare revelație, iar aceasta

nu doar pentru câteva persoane sau pentru practicanți foarte avansați, ci pentru toți și toate care au pus

în mod adecvat în practică respectivele revelații.

comentarii: Ba au acces doar cei care și-au revelat Sinele, ba au acces toți! Shivaismul din Kashmir afirmă

că doar cei care și-au revelat Sinele pot percepe prezența lui Dumnezeu în ființa lor și în realitatea din jur,

dar guru a găsit el o cale miraculoasă prin care și cei mai puțin evoluați ”șuntează” Sinele: ”raportarea”!

Adepții se raportează la Atribute, după care îi raportează ghidului cum le-au perceput! 

● Iată de ce se poate afirma, pe bună dreptate, că această yoga revoluționară a Atributelor Dumnezeiești

este cu adevărat marea cale spirituală a viitorului pentru această planetă, că este marea revelație dumnezeiască

ce anunță deja fundamentalul reviriment spiritual planetar care marchează intrarea într-o nouă era de înflorire

spirituală a întregii umanități, Satya Yuga. Și chiar dacă, deocamdată, ea este cunoscută doar în cadrul școlii

de yoga ezoterică integrală MISA, în anii, în deceniile care vor urma, ea va fi cunoscută în mod gradat de tot

mai mulți oameni, până când, în viitor, va deveni calea cea esențială și universală de îndumnezeire.

comentarii: În timp ce domnu fost președinte afirmă că ”yoga revoluționară a Atributelor este cunoscută

doar în cadrul școlii de yoga ezoterică integrală MISA”, actuala guristă de la MisaTV a declarat în cadrul

emisiunii cu nr. 104 (video), citez: 

Prin intermediul unor metode simple, directe, eficiente, pe care chiar Dumnezeu i le-a inspirat profesorului

de yoga Bivolaru, acest om a reușit să ajute peste 850.000 de oameni de-a lungul anilor să-L simtă lăuntric,

în ființa lor intimă, pe Dumnezeu. Dacă el ar fi fost așa cum îl denigrează cei care îl urăsc și îl disprețuiesc,

cu siguranță că Dumnezeu nu l-ar fi ales pe el să fie pentru oameni mesagerul său pe această planetă. 

Peste 850.000 de persoane în cadrul acestei școli spirituale ezoterice au experimentat apoi în mod direct

taina formidabilă a Atributelor Dumnezeiești. 

Wow, cât a crescut numărul cursanților la MISA!...

● Unii mistici, inițiați, înțelepți sau yoghini au avut fie intuiția acestei unități fundamentale a Atributelor

Dumnezeiești cu Dumnezeu Însuși, fie au trăit experiența formidabilă, copleșitoare a revelării lui Dumnezeu

prin intermediul unui anumit Atribut al său și, de aceea, ei au afirmat ulterior această unitate, dar adesea

au făcut-o într-un mod parțial. Un foarte cunoscut exemplu în acest sens este în creștinism afirmația, citez,

”Dumnezeu este iubire și iubirea este Dumnezeu”. Dumnezeu este, într-adevăr, iubire, dar are și alte atribute.

Iubirea este revelatoare a Lui Dumnezeu, dar nu doar iubirea, ci întreaga multitudine de atribute ale Sale.

În schimb, marii înțelepți au înțeles că, în funcție de cum ne raportăm la Dumnezeu, suntem întâmpinați,

ca să spunem așa, de anumite atribute dumnezeiești și, în funcție de afinitățile pe care noi le avem cu felurite

atribute dumnezeiești, vom descoperi de-a lungul căii noastre către Dumnezeu în primul rând acele Atribute

Dumnezeiești care sunt deja active în conștiința noastră. Un exemplu ilustru de un asemenea mare înțelept

care s-a referit, deși nu într-un mod pe deplin clar, la unele atribute dumnezeiești, ilustrând totodată faptul că

fiecare dintre ele ne poate uni cu Dumnezeu, a fost Iisus Hristos care, în faimoasa sa Predică de pe munte,

se referă - deși, subliniem, nu într-un mod foarte clar - la anumite Atribute Dumnezeiești pe care el le numește

Preafericiri. 

comentarii: Marii înțelepți, în frunte cu Iisus, au intuit ei ceva acolo, dar ”într-un mod parțial și nu foarte clar”,

că nu aveau nivelul necesar. De asta Dumnezeu a trebuit să ni-l trimită pe Marele Inițiator, care a ”clarificat”

totul, odată pentru totdeauna. Și, în cele ce urmează, Nicușor ne arată care a fost de fapt revelația ghidului său,

motiv pentru care merită din plin să fie audiată această conferință, fie și numai pentru fragmentul care urmează:

● În legătură cu numele distinct sau denumirea fiecărui Atribut Dumnezeiesc, se poate spune că, deși locul

- metaforic vorbind - în care noi numim sau definim un Atribut Dumnezeiesc, locul de unde noi începem să ne

îndreptăm către Dumnezeu este domeniul relativului, cu toate acestea, atunci când este corect și entuziast

abordată, yoga cea revoluționară a Atributelor Dumnezeiești ne conduce foarte rapid în domeniul absolutului.

Într-adevăr, dincolo de caracterul lor mai mult sau mai puțin convențional, cuvintele au rezonanțe oculte

specifice. Ele au capacitatea de a ne orienta conștiința, întocmai ca niște indicatoare ale drumului, în direcția

realităților pe care ele le desemnează sau le simbolizează. Există o legătură ocultă permanentă între cuvinte

și ceea ce ele desemnează. Spre exemplu, atunci când noi numim, când dăm un anumit nume unei realități

macrocosmice, unei tattve sau principiu al realității, unui atribut dumnezeiesc, unei ipostaze dumnezeiești,

această numire este un act creator. E o reflectare la scara umanului a actului creator dumnezeiesc, prin care

cuvântul lui Dumnezeu sau mega-atributul dumnezeiesc al rostirii sau al logosului dumnezeiesc creează totul.

Astfel, energia subtilă sublimă a acestui mega-atribut dumnezeiesc al rostirii sau al logosului ne va ajuta

să intrăm în comuniune cu realitatea ce este desemnată de numele sau denumirea atributului la care noi

ne raportăm. Cuvintele care desemnează atribute dumnezeiești au pentru noi o semnificație aparte.

Ele înseamnă ceva pentru noi, ceva care face parte și din viața noastră de fiecare zi. Dacă cei superficiali

rămân mereu doar la sensul convențional al cuvintelor, cei treziți spirituali aspiră să realizeze sensul ultim

al cuvintelor, adică realitatea dumnezeiască pe care cuvintele ce desemnează atribute dumnezeiești o indică.

Așa ne revelăm prin intermediul fiecărui atribut dumnezeiesc, propria noastră esență, Sinele Suprem și nemuritor,

Atman, dar și prezența misterioasă al lui Dumnezeu în ființa noastră, deoarece Atributele Dumnezeiești există

atât în propria noastră ființă cât și în Dumnezeu, ele fiind, după cum am arătat, punți de legătură între ființa

noastră și ființa dumnezeiască. Ele sunt modalități esențiale prin care Dumnezeu se revelează în Creația Sa

și în fiecare dintre noi. 

Există în Biblie, în Cartea Genezei, capitolul al doilea, un pasaj foarte important referitor la legătura dintre

cuvinte și ceea ce cuvintele desemnează. În respectivul pasaj se spune că după ce Dumnezeu a creat cerul,

pământul și toate vieții viitoarele, Dumnezeu a creat și omul, iar apoi Dumnezeu a adus în fața omului primordial,

Adam, toate vieții viitoarele pentru ca Adam să le numească. Citez, ”iar Adam numea fiecare vietate căreia

astfel îi rămânea numele”. Acest pasaj revelează misterul rostirii sau al Logosului dumnezeiesc, mega atribut

dumnezeiesc, ce este prezent și în universul lăuntric al ființei umane. Omul este înzestrat și el, de Dumnezeu,

cu energia Logosului sau a rostirii dumnezeiești și întocmai ca Dumnezeu, dar la o scară microcosmică,

ființa umană este capabilă să reprezinte, să simbolizeze realitatea înconjurătoare prin intermediul vorbirii,

prin intermediul cuvintelor. Atragem însă atenția că acest pasaj din Cartea Genezei nu se referă la o limbă

omenească anume, ci la un limbaj universal. Numirea la care se referă textul biblic, numirea pe care omul

primordial o realizează, are în realitate semnificația ezoterică de a deveni conștient de esența respectivelor

aspecte ce sunt numite. Altfel spus, actul numirii sau actul atribuirii unui just cuvânt simbol, unui anumit

aspect al realității, implică în prealabil o amplă stare de rezonanță ocultă cu esența acelor aspecte. Altfel,

denumirile respective nu ar fi decât invenții artificiale, lipsite de legătura cu ceea ce ele desemnează. 

Mai exact, dacă în însuși Sinele nostru dumnezeiesc nu ar preexista toate acele aspecte, noi nu am fi capabili,

la modul inițiatic vorbind, să le numim. Chiar dacă, bineînțeles, oricine poate să inventeze un cuvânt prin care

să desemneze ceea ce el consideră, o asemenea denumire nu va putea oferi legătura cu ceea ce cuvântul

respectiv a urmărit într-un mod artificial, complet fals, să desemneze. Numirea adecvată implică, prin urmare,

activarea în prealabil, în conștiința noastră, a esenței aspectului pe care îl numim, pe care îl reprezentăm

prin cuvinte, inclusiv atributele dumnezeiești. Nu am putea numi vreun atribut dumnezeiesc fără ca el să nu

existe deja în ființa noastră, în Sinele nostru nemuritor Atman. El, Atributul respectiv, nu este creat atunci

de Dumnezeu doar pentru că noi îl numim. Atributele dumnezeiești sunt manifestate de Dumnezeu în orice

act creator dumnezeiesc. Din perspectiva lui Dumnezeu, există o perfectă unitate non-duală dincolo de orice

separare a tuturor atributelor sale. Așadar, atributele dumnezeiești pe care noi le diferențiem și le numim

ca atare, nu indică faptul că ar exista vreo diferențiere ori vreo separare în ființa lui Dumnezeu. Ele indică

doar că modul în care noi ne raportăm la Dumnezeu este caracterizat încă, în mod inerent, de diferențiere

și de separare. Așa cum am menționat, Atributele Dumnezeiești există înainte ca noi să fim capabili să le

conștientizăm și să le numim. Toate denumirile pe care noi oamenii le dăm atributelor dumnezeiești, în toate

limbile Pământului, nu sunt decât tentative ale conștiinței umane limitate de a se raporta cumva la nelimitare,

de a cunoaște nelimitarea. Însă nelimitarea nu poate fi niciodată cunoscută ca atare de ceea ce este limitat. 

comentarii: Îți mulțumim Ție Doamne pentru că ne-ai revelat în sfârșit care este Taina Cea Mare a Mântuirii:

”denumirea corectă”! Nu se putea Dumnezeu manifesta pe deplin și nu putea pătrunde plenar în ființa

noastră lăuntrică, până când însușirile Lui nu erau chemate cu denumirea corectă! Și doar EL, numai EL,

Trimisul, putea face una ca aceasta. Dumnezeu a zis cu glas de tunet: ”Gregorian, Fiule, ia du-te tu pe pământ

și fă treaba cum este necesar! Cristinel a zis el ceva despre Fericiri, dar n-a fost prea clar!”

Acum știm! EL, Grieg, este Omul Primordial! Și de îndată ce EL a rostit Numele cele Adevărate, poarta Cerurilor

s-a deschis pentru noi toți! De asta nu au putut vedea înțelepții din vechime Adevărul Cel Adevărat, că nu aveau

denumirea corectă! EL, Primordialul, e primul și singurul care a perceput esențele dumnezeirii, iar reflectarea

acestora în conștiința lui s-au concretizat prin denumirile corecte! 

Dar de-abia gândind la toate acestea, iată că duhul cârcotaș și îndoielile demoniace se pogoară asupra mea.

Căci conferențiarul, poate fără să-și dea seama, a zis ceva tulburător: ”Atributul respectiv, nu este creat atunci

de Dumnezeu doar pentru că noi îl numim”, ”oricine poate să inventeze un cuvânt prin care să desemneze...”,

”ele indică doar modul în care noi ne raportăm...”, ”toate denumirile pe care noi oamenii le dăm atributelor

dumnezeiești, în limbile Pământului, nu sunt decât tentative ale conștiinței umane limitate de a se raporta cumva...”

Dumnezeu, în Natura Sa Ultimă, nu are calități, fațete sau atribute, acestea ne apar doar nouă oamenilor,

datorită viziunii noastre fragmentate, tot astfel cum un om anume este privit ca fiu de către părinții săi, ca tată

de către  copiii săi, ca soț de către soția sa, ca șef de către subalterni și ca subaltern de către șefii săi, dar el este,

dincolo de toate acestea, aceeași ființă, o entitate unică și indivizibilă. Dacă Atributele Îi sunt atribuite lui

Dumnezeu de către om, cum pot fi acestea niște ”modalități certe și eficiente” de a-L  descoperi și a-L cunoaște?

Este aceeași manifestare a minții înguste a oamenilor, care se închină la zeii imaginați de el sau la idolii făcuți

de mâna lui! Și tot o manifestare a minții înguste a gurului și a slugilor lui este pretenția că ”simpla raportare

la Atributele Dumnezeiești” (ce o fi însemnând asta) este calea supremă, calea viitorului!

Apoi, chestia asta cu rostirea cuvântului magic, după care lucrul se materializează sau poarta se deschide,

seamănă a basme și, mai mult, a magie! Brusc, am avut o viziune în care l-am văzut pe Magician cum se

agita și se forța să găsească o modalitate, un pretext de a rămâne în istorie sau, dacă nu, măcar să rămână

după el o biserică numai a lui. Prin anul 2009, în convorbirile lui cu slugarnicul Catrina despre înființarea

Mișcării Charismatice Teofanice (Biserica Martorilor lui Bivolaru), înregistrate și difuzate ostentativ la spirale,

Cel Ce Ne-a Dat Nume nu a pomenit deloc despre Atribute, citez:

Bivolaru, discuție înregistrată cu Nicolae Catrina  despre Mișcarea Charismatică Teofanică:

Catrina: Grieg, te-aș ruga, în legătură cu ce am văzut înainte, despre acea cale sau Mișcare, despre care

mi-ai spus că ești inspirat și ai fost, de asemenea, foarte inspirat să o structurezi. Adică, înțeleg ceva de 

o nouă cale, că este ceva cu totul nou, care nu s-a făcut până acum. Prin ce este ea nouă? 

Bivolaru: Toți cei care vor participa în cadrul acestei Mișcări, vor face aceasta prin intermediul unor 

experiențe inedite la care, din câte mi s-a revelat, Dumnezeu va participa într-un anume mod cu totul 

extraordinar, impulsionând aceste experiențe. [...] Este esențial să reții că ceea ce diferențiază această 

Mișcare de orice altă Mișcare similară care ar putea să existe la ora actuală pe această planetă, este și 

rămâne experiența pe care Dumnezeu ne-o va oferi și pe care, prin umila contribuție pe care o voi avea,

voi face astfel încât, cu ajutorul lui Dumnezeu, aceste revelații, aceste experiențe ale existenței Sale, 

aceste trăiri divine care ni-L revelează într-un mod indescriptibil în ființă, să devină accesibile acelora 

care, în prima etapă, vor fi cei chemați. 

Așa cum am mai punctat atunci când am discutat de curând, această cale mi-a fost inspirat, chiar de către

Tatăl Ceresc, să se numească ”cu Dumnezeu, pentru Dumnezeu, în Dumnezeu, întru Dumnezeu” și, prin

aceste cuvinte simple, poți să intuiești ceea ce va implica ea. Iar ceea ce este inedit în cazul ei este că 

nu avem nevoie de intermediari. Dumnezeu ni se dezvăluie ca un prieten, ni se dezvăluie ca un creator 

în ipostaza sa de omniprezență, de atotputernicie, de omnisciență și face aceasta prin experiențe divine, 

indescriptibile, ce vor fi accesibile celor care vor fi chemați. 

Catrina: Am înțeles. Mi-ai spus mai înainte că va fi o Mișcare foarte, foarte directă, radicală aș putea spune,

chiar revoluționară, adică o Mișcare în care fiecare, indiferent pe nivelul de pregătire spirituală pe care-l

are la început, este orientat direct către Dumnezeu, către Dumnezeu Tatăl. 

Bivolaru: Ghidul spiritual în cazul de față este Gurul Suprem, Dumnezeu Tatăl, iar calea va fi ceea ce 

Dumnezeu Tatăl ne va oferi pentru a ne ajuta să îl descoperim din puncte noi de vedere. [...] 

Această Mișcare este nouă și profund transformatoare, pentru că ea îi va ajuta pe cei care îl vor pe 

Dumnezeu să-L simtă în multiple ipostaze, [...] o trezire a anumitor calități, a anumitor virtuți divine. 

[...] această Mișcare se va baza într-o proporție enormă, aș putea spune, pe revelațiile lui Iisus,

dar care vor fi interpretate dintr-un punct de vedere mult mai profund, mult mai complex. 

Așadar prin 2009, Bivolaru intenționa să-și înființeze Noua Biserică și Noua Religie, căutând o metodologie

care să pară ceva nou, precum și termeni și concepții ”proprii”. A fost stilul lui dintotdeauna să fure de la alții

(pentru că el nu poate crea ceva original), să schimbe și să susțină că e a lui. Fură marfa, schimbă eticheta,

își pune numele și o vinde fraierilor la suprapreț. Însă nu găsea o etichetă nouă, îi veneau în minte denumiri

precum esențe, trăiri, ipostaze, însușiri, calități, virtuți, dar acestea existau anterior - detalii) și nu puteau fi

definite concret, prin ”ienergiile specifice distincte”, așa cum voia Botezătorul. ”Esențele” induc ideea că

Dumnezeu ar fi fragmentat în mai multe aspecte fundamentale și nu ar fi unitar, ”trăiri” este ceva prea subiectiv,

”calități” și ”virtuți” sunt prea morale și vagi, greu de definit în mod concret, iar ”însușiri” sugerează că Dumnezeu

ar avea multiple personalități, la fel ca și ”ipostaze”, care sunt personificări, dar Bivolaru nu voia personificări,

pentru că asta însemna noi intermediari, iar el decretase: ”fără intermediari”, doar EL și numai EL!

În tabăra de la Herculane din anul 2010, Bivolaru încă exemplifica ”stări de comuniune cu energiile subtile”

(care nu erau încă sublime - detalii) ale unor manifestări ”divine” (detalii - încă nu deveniseră dumnezeiești,

erau doar ”ale lui Dumnezeu”). La finele lui octombrie 2010, într-un articol, Bivolaru utilizează pentru prima

dată termenul de ”atribute fundamentale ale lui Dumnezeu” (sursa), dar apoi într-un articol despre invocarea 

”numelui lui Dumnezeu”, asociază diferitele Sale nume cu atributele sale (detalii). Apoi, pe data de 9 martie

2011, au fost anunțate ”exemplificări excepționale în premieră cu anumite atribute dumnezeiești”, ce urmau

să fie realizate la programul spiritual din data de 12 martie (detalii). Taberele de la Herculane 2011 (detalii)

și de la Costinești, din același an (detalii) au ca temă ”TAINA DEZVĂLUITĂ a ATRIBUTELOR DIVINE“,

împreună cu apariția vol. 7 din Marea Evanghelie a lui Ioan, în care apare termenul de glosar ”Atribut Divin”

(foto) arată că Bivolaru făcuse alegerea pentru conceptul fundamental al Noii Religii. Totuși, lucrurile nu erau

întru totul clare, deoarece utilizează încă adjectivul ”divin”, care nu îl descrie numai pe Dumnezeu, alături de

adjectivul ”dumnezeiesc”, care face referire doar la Dumnezeu (detalii).

Termenul ”atribut” (DEX: însușire esențială) i s-a părut mai abstract și tehnic, însă are o rezonanță cu verbul 

”a atribui” (a acorda, a conferi, a pune pe seama cuiva - a se vedea chiar glosarul lui Bivolaru.  Așadar, 

denumirea de atribute a fost atribuită de către Trimisul lui Dumnezeu pentru că i s-a părut cea mai potrivită

din punctul de vedere al limbajului universal pomenit mai sus de Catrina (era să zic ”limba bătrână”). 

Problema lui Bivolaru este că nici aici nu a avut întâietate, așa cum ar fi vrut, deoarece atât termenul de Atribut

al lui Dumnezeu, cât și denumirea celor mai importante Atribute, erau deja de mult definite, clasificate și

descrise în scrierile teologice creștine ortodoxe (vezi îndrumar teologic - extras link) sau scolastice (detalii).

Până la urmă, care este măreața ”contribuție” a lui Bivolaru? Definiția pe care a dat-o Atributelor Dumnezeiești:

”Atributele Dumnezeiești sunt caracterizate de existența unor energii subtile sublime distincte ce prezintă

o anumită frecvență de vibrație care nu se modifică niciodată”. Problema este că sunt multe energii a căror

frecvență nu se modifică niciodată (manifestate în planul cauzal), fără să fie Atribute ale lui Dumnezeu. 

Apoi, definirea tuturor Atributelor prin intermediul unui singur Atribut - cel al Imuabilității (frecvența care

nu se schimbă niciodată). Fapt amuzant, lista Atributelor de la MISA cuprinde două Atribute care reprezintă

același aspect fundamental: Atributul Imuabilității Dumnezeiești (detalii) și Atributul Neschimbării Dumnezeiești

(detalii); conform DEX, imuabil și neschimbat sau neschimbător reprezintă același lucru!

Bivolaru, discuție înregistrată cu Nicolae Catrina  despre Mișcarea Charismatică Teofanică:

 

Vom lua chiar și de la alte curente sau religii ceea ce ele au extraordinar de bun, mă refer ca metodologie,

și apoi vom exemplifica cu ajutorul lui Dumnezeu și astfel vor apare mugurii unei Noi Religii a sintezei, în care

creatura va fi în comuniune directă cu Dumnezeu, Dumnezeu va fi maestrul ei, ghidul ei, inspiratorul ei și între

om și Dumnezeu nu va mai exista niciun intermediar. Aceasta va fi calea spirituală a sintezei care va apare

în viitor și, în cadrul acestei Mișcări, vor înflori și vor înmuguri aceste noi modalități. Nu vrem să spunem

că ceea ce se oferă este o Nouă Religie, dar vrem să subliniem că aici va fi o pepinieră, o sui-generis pepinieră,

în cadrul căreia vor apare mugurii și poate chiar primii ghiocei ai unei Noi Căi prin care Dumnezeu va deveni

accesibil oamenilor. Nu va fi neapărat o religie, pentru că va fi mai mult, va fi o sinteză în care va predomina

iubirea, iubirea între Dumnezeu și creatură, iubirea între creaturi, și ingredientul esențial al acestei noi căi

a sintezei va fi și va rămâne energia iubirii. 

Aș vrea să punctez aici că nu aș vrea să pară pentru unii că mă erijez într-un Iisus sau într-o ființă care deja

vrea să creeze o nouă religie. Nu. Deci este pur și simplu o modestă contribuție și nu fac decât să îmi împlinesc

datoria pe care Dumnezeu mi-a cerut să o împlinesc. Și realizez aceasta la cererea Sa. Și vă spun sincer,

nici măcar nu mă gândeam că o să fie atât de repede această Mișcare. Chiar și pentru mine a fost o surpriză

de mari proporții atunci când Dumnezeu mi-a sugerat să încep neîntârziat aceasta.

Ar trebui să fie ”fără comentarii”, dar am să fac totuși unul: ”Uuh, nu vreau să spun că va fi o Nouă Religie, 

dar o spun totuși! Și nu vreau să mă erijez într-un Iisus (eu sunt totuși Gregorian Bivolaru cel Unic și Modest,

mai mare decât Iisus), dar tare aș vrea ca istoria să se raporteze la mine și să nu se mai raporteze la Iisus!”

(audio).

transcrierea conferinței ”Yoga cea revoluționară a Atributelor Dumnezeiești: o abordare inedită, unică, 

esențială, a spiritualității autentice”:

Această conferință reafirmă multe idei din discuția înregistrată a lui Nicolae Catrina cu Gregorian Bivolaru

despre Mișcarea Charismatică Teofanică, din anul 2009 (audio), a cărei transcriere poate fi citiă mai jos: