SINTEZE despre MISA® – cap.14: NOUA RELIGIE



”MAI TERMINAȚI cu RELIGIA!”

Problema raportului dintre yoga și religie (în particular, cu religia creștină) este abordată la MISA încă de la conferințele de deschidere

ale cursurilor de yoga (arhivă).

Aceasta se face pentru a se elimina apariția în rândul cursanților a unor reticențe induse de ideea unei posibile deturnări

de pe calea reprezentată de propria religie, produsă de către yoga.

Astfel, yoga este prezentată ca o știință spirituală ce poate fi abordată de orice persoană, indiferent de religie,

find comparată - analogic vorbind - cu o sursă de lumină ce poate fi utilizată de către oricine, fără a-i afecta religia.

”Sunt creştin, pot să practic yoga fără să renunţ la religia mea?“

Becul electric a fost inventat de Edison şi astăzi toată planeta îl foloseşte: creştini, musulmani, budişti, hinduşi etc.

Yoga, chiar dacă a fost inventată de indieni, aduce şi ea o lumină în viaţa celui care o practică. Nimic nu ne împiedică să ne bucurăm cu toţii de ea.”

De asemenea, se recurge la asemănarea sistemului yoga cu artele marțiale, care pot fi practicate de orice persoană,

indiferent de religia acesteia.

”Sistemul milenar YOGA este o cale spirituală tradiţională și nu o religie; este o știință complexă a transformării ființei umane,

un vast tezaur de cunoștințe și modalităţi practice pentru desăvârșirea ființei umane, ce aparține întregii omeniri,

iar metodele sale sunt universal valabile, în toate timpurile și în toate culturile.” (arhivă)

Mai mult,”obiectivul MISA este să îmbrățișeze esența tuturor învățăturilor spirituale autentice, într-un spirit de înțelegere și acceptare reciprocă,

să le exprime într-o formă contemporană și astfel să creeze o conexiune între inimile tuturor căutătorilor spirituali de pe această planetă.

Învățăturile Școlii de yoga ezoterică MISA au urmărit să sintetizeze tot ce este în mod dumnezeiesc inspirat și fundamental

în tradițiile spirituale autentice cunoscute, pentru a oferi astfel tuturor celor pregătiți noi sau străvechi modalități directe de transformare

şi de realizare spirituală care să fie cât mai accesibile nivelului lor actual.” (link)

În timpul taberei de vară din anul 1993, cursanții MISA au aflat cu surprindere că trebuiau să consacre toate fructele acțiunilor lor

către Dumnezeu sau alte divinități (Shiva, Marile Puteri Cosmice), pentru a nu acumula karma generată de acțiunile respective,

chiar și în cazul în care acestea sunt eminamente benefice.

Cursanții s-au întrebat atunci de ce Ghidul lor nu le-a făcut cunoscut acest lucru mai devreme.

Motivul este evident: tactica pașilor mărunți în îndoctrinarea cursanților, cărora li se ascunde de la început că,

atunci când se înscriu la cursurile de yoga ale MISA, nu încep un curs de tip occidental, cu exerciții învățate la sala de sport

și practicate acasă, ci intră - fără să știe -  pe ”o cale spirituală ce conduce la Dumnezeu” pe care, dacă o vor părăsi ulterior, vor fi ”damnați”.

Potrivit lui Bivolaru, o acțiune ale cărei roade sunt astfel consacrate trebuie înfăptuită doar dacă se primește răspuns afirmativ

de la divinitatea către care se face consacrarea, sub forma unui flux de energie rafinată ce coboară din creștet și impregnează întreaga ființă.

Consacrarea roadelor acțiunilor către Divin este o practică spirituală revelată de către zeul Krishna în Bhagavat Gita.

Aprecierea răspunsului este însă la latitudinea practicanților și astfel a apărut la MISA această bizarerie în care discriminarea

- ce ar trebui să fie absolută - între acțiuni divin integrate sau neintegrate, este determinată de percepții subiective.

Astfel, s-a deschis larg poarta către acțiuni imorale care au o pretinsă susținere și justificare divină, cum ar fi spre exemplu

prestațiile unor cursanți pe videochat-uri porno-erotice, în care clienții sunt excitați sexual eventual până la ejaculare,

deși ”școala MISA” pretinde că promovează continența sexuală, pe care a înregistrat-o ca marcă proprie (link).

În mai 1996, odată cu introducerea ”inovației yoghine” a ”spiralelor de inducție a stării de Eliberare prin miracol divin” (link și video),

care începeau cu rugăciunea ”Tatăl Nostru” modificată(!), precum și odată cu expunerea Artei Binecuvântării (link),

MISA și-a arătat pe față latura religioasă.

Liderul organizației Gregorian Bivolaru continuă să susțină că yoga este religioasă, dar nu este o religie, însă declară în același timp

că MISA promovează noua religie a umanității - Dumnezeismul.

Bivolaru a vorbit prima oară despre Dumnezeism chiar în prezentarea despre Arta Binecuvântării (link și arhivă):

”ARTA BINECUVÂNTARII exprima nevoia de Dumnezeu, a dialogului direct cu Dumnezeu, nemijlocit de nimic ("Dumnezeism")”,

respectiv

”înţelegerea misterelor ultime ale existenţei, esenţei vii, a celei mai înalte religii: Dumnezeismul.

Binecuvântarea este o manifestare a dialogului cu Dumnezeu şi a nevoii de Dumnezeu [...] și constituie primul pas către religia totală,

completă, fără intermediari.”

În cadrul comentariilor sale cu privirea la experiența unui cursant în Shambala (link), Profetul cel Nou a spus:

”Desigur, toate acestea vor conduce la apariția unei noi religii, în cadrul căreia ființa umană se va putea raporta direct la Dumnezeu

fără a mai avea nevoie de intermediari. Noi am numit provizoriu această religie dumnezeiască - ai cărui zori au apărut - Dumnezeism.”

Tactica pașilor mărunți a îndoctrinării de la MISA este evidentă:

➤ mai întâi se pretinde că sistemul yoga predat la MISA nu este religie, ci un sistem spiritual accesibil oricui, indiferent de religie,

pentru a evita sensibilitățile religioase ale cursanților.

Însă în acest efort de amăgire, MISA se dă de gol, contrazicându-se în cadrul propriilor afirmații:

În articolul ”YOGA şi religia - la confluenţa dintre spiritualitate, filozofie şi religie 2007 (arhivă) se afirmă pe de o parte:

”Unele voci dogmatice reclamă incompatibilitatea practicii YOGA cu creştinismul, dar acestea pornesc de la premisa eronată

că YOGA ar fi la rândul ei o religie sau ar fi bazată pe credinţe religioase. YOGA însă nu este o religie.

YOGA oferă fiinţelor umane o alternativă spirituală şi acest lucru poate fi perceput ca şi „concurenţă” de către bisericile sau cultele oficiale.

Religie, filozofie sau cale spirituală?

Cuvântul religie, etimologic, înseamnă a reuni (re-lega) fiinţa umană cu Divinitatea. ”

Pe de altă parte, se spune:

”Prin YOGA îl descoperim pe Dumnezeu

YOGA este o cale spirituală [...], pune la dispoziţie o metodă şi un sistem filozofic care îi permit fiinţei umane să devină desăvârşită.

În viziunea înţelepciunii yoghine, existenţa noastră are un scop precis: atingerea eliberării spirituale sau a desăvârşirii.

Eliberarea spirituală, aşa cum este ea denumită în Orient, tradusă în termeni simpli înseamnă că menirea existenţei noastre este aceea

de a ne apropia de Dumnezeu, de a-L cunoaşte [...], de deveni una cu El.”

Dacă menirea yoga este să facă posibilă descoperirea, cunoașterea și unirea cu Dumnezeu, asta înseamnă că

re-leagă (reunește) ființa cu Dumnezeu și, prin urmare, îndeplinește definiția religiei acceptată chiar de MISA!

Deoarece este evident că, în loc să lămurească problema, tocmai s-a creat confuzie, efortul ”de lămurire” continuă:

Yoga nu este un cult religios

”YOGA nu este o religie. Ea nu are lăcaşuri de cult, dogme, cărţi sacre, ritualuri sau preoţi. YOGA nu necesită nici măcar

ca cel care începe să o practice să creadă în Dumnezeu.”

Yoga de la MISA are Principii fundamentale care, deși sunt invocate în practică, nu sunt trăite sau conștientizate încă de la început,

deci sunt - măcar la începutul practicii - dogme, exact ca în cazul religiei!

Yoga de la MISA nu are - zice-se - cărţi sacre, ci ”texte fundamentale tradiționale” pe care, dacă nu le admiți ca adevăruri absolute din start,

ești etichetat drept ”demonic”, adică respingi ceva ce este sacru !

Yoga de la MISA are ritualuri la greu - unele dedicate unor zeități ce sunt obiect al adorării în unele religii!

Practica trebuie începută cu consacrare către Divinitate, cu invocarea Divinității, iar etapele trebuie urmate ”cu sfințenie”!

Predarea lecțiilor, desfășurarea cursurilor și a tuturor activităților nu se face decât de către instructori numiți și autorizați de MISA,

care au primit investitura ”divină” direct le la Maistrul ”îndumnezeit”, iar aceștia trebuie să respecte strict un anumit mod stabilit,

adică exact ca niște preoți ce oficiază ritualuri!

Dacă nu e necesar să crezi în Dumnezeu, atunci cum te re-leagă yoga de Acesta? E un proces automat, fără liber arbitru și conștientizare?

Practici mecanic, apoi te culci liber-cugetător și te trezești credincios, pur și simplu?

Dar MISA nu și nu, o tot ține pe-a ei cum că yoga nu e religie, ci e ca_karatele:

”Faptul că YOGA vorbeşte despre Dumnezeu, faptul că oamenii ajung să creadă în Dumnezeu dacă practică YOGA,

îi face pe unii să creadă că YOGA ar fi un cult religios. Dar lucrurile sunt mult mai simple.

Cunoaşterea directă la care are acces practicantul yoghin îl face să intuiască anumite realităţi tainice sau adevăruri esenţiale ale acestei lumi. 

YOGA îi ajută pe oameni să îşi deschidă ochii, mintea şi inima şi să se convingă printr-o inefabilă experienţă interioară de faptul că

Dumnezeu există, şi asta fără a recurge la dogme, la teorii, la filozofii, speculaţii, ritualuri sau îndoctrinare.”

Se insinuează că religiile actuale nu duc la cunoaștrere directă ci la una speculativă, intelectual-filosofiocă, doar de formă!

Însă dacă yoga  nu recurge la dogme, filozofii și speculații în dobândirea cunoașterii directe a lui Dumnezeu, atunci cum survine aceasta?

Doar prin practica procedeelor?

Dar și această practică pleacă de la idei care sunt pur intelectuale la început, la fel ca și credința formală în Dumnezeu

a unui credincios practicant obișnuit sau a unui călugăr novice.

Dacă aspirantul spiritual ar avea cunoașterea directă din start - fără alte mijloace - nu ar mai avea nevoie de vreo practică.

Practica singură nu poate conduce la Dumnezeu, așa cum o mașină nu ajunge la destinație fără a fi dirijată de un șofer.

Practicantul trebuie să-și propună să ajungă la Dumnezeu, iar pentru asta trebuie să creadă în existența Acestuia, iar la început,

în lipsa cunoașterii directe, această credință nu poate fi decât una intelectuală sau filozofică (dogmatică).

”Dacă cineva doreşte să practice YOGA numai pentru a-şi vindeca problemele de sănătate cu ajutorul exerciţiilor de HATHA-YOGA,

este perfect liber să o facă.

Iar dacă un altul doreşte să îşi amplifice prin exerciţii yoghine specifice puterea de concentrare şi voinţa, iarăşi este perfect liber să o facă

şi are mari şanse de reuşită, dacă dă dovadă de perseverenţă.

Dar metodele yoghine efective, cu foarte puţine excepţii, nu implică preluarea credinţelor populare sau religioase care ţin de tradiţie.

Occidentalii tind să gândească_că YOGA, deoarece vorbeşte de Dumnezeu şi de spiritualitate, este o religie; mai rău decât atât,

s-a lansat ideea că şcolile de YOGA sunt secte religioase. Totuşi acest lucru nu este adevărat.

YOGA oferă exerciţii practice, deci o metodă, susţinută de un sistem filozofic amplu şi coerent, şi poate fi practicată fie de sine stătător,

fie ca metodă adiţională în angrenarea religioasă a credinciosului creştin, hindus, budist, mahomedan, taoist etc.”

Când se afirmă că ”YOGA poate fi practicată de sine stătător pentru sănătate, concentrare sau dezvoltare personală”,

în stilul cursurilor de yoga occidentale, la sală, atunci nu este o religie, deoarece nu-și propune să ajungă la Dumnezeu.

Dacă aspirantul își propune să ajungă la Dumnezeu, atunci YOGA devine o metodă adițională a religiei, deoarece asta înseamnă

religia prin definiție: re-legare de Dumnezeu.

Confuzia pe care MISA vrea să o creeze provine din aceea că definește o anumită religie ca fiind un sistem de credințe, precepte și practici

SPECIFICE doar religiei respective, în timp ce yoga ar fi un sistem universal ce se pretează oricărei religii, fără să o afecteze.

Dar chiar și în cazul în care practica YOGA nu se limitează la o anumită zeitate ci urmărește comuniunea cu Dumnezeu Creatorul,

devine - conform definiției - o religie a cunoașterii Creatorului fără intermediari, adică exact Dumnezeismul de care vorbește MISA.

YOGA de la MISA este o RELIGIE, oricât ar evita MISA să recunoască aceasta.

În acest punct, pentru a inocula gradat - pe nesimțite - Dumnezeismul, MISA acționează simultan pe mai multe planuri,

creând și întreținând o stare de confuzie: 

- pentru a nu alunga posibili adepți, MISA pretinde că YOGA predată în cadrul Mișcării nu e religie

- pentru a atrage cât mai mulți adepți, preia și promovează metode și elemente din mai multe religii (sărbători, ritualuri, zeități)

- sunt criticate și blamate religiile concrete, precum și liderii acestora

➤ astfel, MISA pretinde că preia tot ceea ce este mai bun în toate tradițiile spirituale ale lumii, creând un sistem nou și înnoitor,

pe care îl numește ”yoga ezoterică integrală”, care este de fapt un sincretism ezoterico-religios, dar fără a se utiliza termenul ”religie”

În primul an, la cursurile și activitățile MISA nu s-a utilizat un limbaj cu tentă religioasă.

Se vorbea despre școli, practici și tehnici în loc de biserici și ritualuri, despre eliberare în loc de mântuire, despre meditație în loc de

adorare sau închinare, despre chakre, meridiane energetice, energii, Kundalini în loc de Sfântul Duh sau Spirit.

În loc de Dumnezeu, se vorbea despre Divin.

Însă începând din anul al doilea, la MISA se predau cunoștințe și tehnici, alături de inițieri în zeități aparținând diferitelor sisteme spirituale:

hinduism (maeștri realizați, Marile Puteri Cosmice devenite între timp Macrocosmice, zeii Shiva, Indra, Krishna, Ganesha și miresele lui spirituale,

Skanda), shivaism kashmirian, buddhism tibetan (Kalachakra - Dhyani Buddha, Vajra Sattva, dakini), iudeo-creștinism - ierarhiile angelice

(link 1, link 2), meditații de comuniune cu marii sfinți creștini cu ocazia sărbătorilor religioase), taoism, alchimie, astrologie, parapsihologie,

știința modernă (rezonanță, fizica cuantică), dar și invocarea ajutorului civilizațiilor extraterestre benefice (arhivă), toate acestea combinate

cu tehnici și ritualuri tantrice sexuale ce utilizează consumul reciproc al urinei, precum și amor în grup și poliamor.

➤ după ce a obținut un amestec omogen (ghiveci) al sistemelor ezoterico-spirituale, în care limitele acestora se dizolvă,

se proclamă Noua Religie a viitorului: dumnezeismul, calea ce conduce direct către Dumnezeu, fără internmediari.

De fapt, Dumnezeismul este un pretext pentru a-i minimaliza, marginaliza și apoi de a-i scoate din atenție pe învățătorii religiilor,

spre a-i lăsa loc LUI și numai LUI, Întâiul Planetar, Primul în toate, cel care revelează Cuvântul lui Dumnezeu pentru prima dată în istorie.

ANTICHIRISTUL

Deoarece în zona sa de acțiune - Europa și America - religia predominantă este creștinismul, se insistă pe asemănarea dintre yoga și creștinism:

- ”Mărturia unui yoghin creştin – Părintele Dechanet” (link)

- ”O semnificativă trecere de la enigmaticul Duh Sfânt, ce îl asistă în permanență pe Dumnezeu Tatăl, la tainele suflului subtil” (link)

Cei de la MISA se folosesc astfel și de anumite aspecte ale religiei creștine pentru a atrage noi adepți dintre creștini.

Un alt exemplu edificator este promovarea activităților din cadrul așa-numitei ”Săptămâni a Îngerilor și Arhanghelilor”

la începutul lunii noiembrie a fiecărui an (site și pagina Facebook).

Pretextul organizării anuale a acestei manifestări este contracararea influențelor malefice nefaste ale sărbătorii satanice Halloween (link).

În câteva articole din noiembrie 2005 (arhivă 1, arhivă 2), MISA recunoștea organizarea acestui eveniment la scară națională

și chiar în afara țării:

”Şcoala de Yoga MISA urmăreşte de câţiva ani să compenseze impactul malefic al Halloween-ului şi salută organizarea în aceeaşi perioadă

a Săptămânii Îngerilor, manifestare spirituală care se derulează simultan în mai multe oraşe din ţară şi din străinătate.

Prin această iniţiativă unică la nivel planetar, zeci de mii de oameni apelează la unison graţia şi susţinerea lumii îngerilor.” 

Proiectul „SĂPTĂMÂNA ÎNGERILOR” era organizat de FUNDAŢIA CULTURAL UMANITARĂ SOPHROZIN (link).

Cu această ocazie, teatrul Sophrozin susținea spectacolul ”Îngerii Luminii” (arhivă).

Pe harta site-ului YogaEsoteric, exista în 2005 secțiunea ”Lumea îngerilor: trezirea chakrei inimii – seminar” (link arhivă),

unde se recunoștea de asemenea organizarea evenimentului de către MISA:

”Şcoala de Yoga MISA organizează în fiecare an în mai multe oraşe din România şi străinătate “Săptămâna Îngerilor”,

o manifestare inedită în timpul căreia au loc spectacole artistice, expoziţii, conferinţe şi numeroase meditaţii.” 

La începutul lunii noiembrie a anului 2006, pe site-ul MISA a apărut chiar o invitație la acest eveniment (link):

”În această săptămână, Şcoala de yoga MISA vă invită să trăiţi împreună cu îngerii, să vă deschideţi sufletele faţă de realitatea tainică

a acestor fiinţe misterioase de lumină, să le faceţi loc să pătrundă în viaţa voastră. Este Săptămâna Îngerilor.

Conferinţe, spectacole de teatru şi muzică, seminarii şi meditaţii la unison se organizează în fiecare oraş din ţară,

dar şi în multe oraşe din străinătate.”

Au fost prezentate ecouri ale acestor manifestări PUBLICE (arhivă), clipuri video (link), precum și relatări premiate

ale participanților la acest eveniment (arhivă).

Cursante ale MISA defilau prin orașe îmbrăcate în îngeri, oferind ”îmbrățișări gratuite” (articol și video).

Însă mass-media a început să dezvăluie implicarea MISA:

- ”Ziua - înger MISA, noaptea - demon porno” (link)

- ”Îngerii şi demonii porno ai MISA” (link)

MISA a răspuns la rândul ei: ”Cu susu-n jos! Cine fuge de îngeri ca necuratul de tămâie?” (link)

Într-un articol de presă ”MISA declanşează operaţiunea „Săptămâna arhanghelilor” (link) se spunea:

”Acest eveniment ce se vrea a fi cultural-umanitar, care până anul trecut purta numele de "Săptămâna Îngerilor", este organizat de ani de zile

de mult controversata sectă MISA care îl are ca lider pe Gregorian Bivolaru.

Inițial, în anul 2005, MISA și-a asumat "paternitatea" pentru acest eveniment, în anii următori însă, datorita problemelor pe care le are cu justiția,

presa și opinia publică, a închiriat spațiile necesare desfășurării acestui eveniment prin diverse fundații și asociații

pe care le controlează din umbră (Sophrozin, Satya , Diamant, Anima Mundi etc).”

Ca urmare a demascării implicării MISA din presă, de pe site-urile organizației dispar referirile la implicarea acesteia.

După cum se poate constata, comparând secțiunea ”Lumea îngerilor: trezirea chakrei inimii – seminar” din 2005 (link arhivă)

cu aceeași secțiune din iunie 2010 (link arhivă), a fost eliminat pasajul:

”Şcoala de Yoga MISA organizează în fiecare an în mai multe oraşe din România şi străinătate “Săptămâna Îngerilor”,

o manifestare inedită în timpul căreia au loc spectacole artistice, expoziţii, conferinţe şi numeroase meditaţii.” 

Dar presa a continuat să dezvăluie implicarea MISA în articole:

- ”Sub pretextul unui eveniment religios, Secta porno MISA racolează adepţi la „Săptămâna Arhangelilor” (link)

- ”FERITI-VA de site-ul ANGELINSPIR. MISA declanşează operaţiunea „Săptămâna arhanghelilor“ (link)

- ”SĂ NU MERGEȚI la “Săptămâna Îngerilor și a Arhanghelilor”. Că dați de dracu’ ” (link)

- ”MISA declanşează operaţiunea „Săptămâna arhanghelilor“ (link)

Însă, în timp ce promovează creștinismul în înțeles propriu (”creștinismul ezoteric”), la MISA este atacat creștinismul oficial, ”dogmatic”.

Într-o conferință live din cadrul taberei de vară a anului 1993, a avut loc următorul dialog:

Întrebare din public:

”Aș dori să spuneți de ce ați ales yoga și nu credința în Dumnezeu, deși creștinismul este mai specific nouă...?”

Răspunsul lui Gregorian Bivolaru:

”...datorită dogmatismului care continuă încă să persiste în creștinism.

Există anumite tehnici chiar și în așa-zisul ”ezoterism creștin”, dar ele sunt difuze.

Între claritatea și precizia învățăturilor yoghine și modul acesta mai flu de prezentare pe care îl conțin aceste procedee creștine,

deci este mult mai clară și mai precisă învățătura yoghină.

Este neimpurificată de o serie întreagă de cenzurări și eludări cum s-a întâmplat cu anumite mărturii creștine.”

Întrebare din public:

”Iisus este privit de creștinism ca singurul mântuitor. În Biblie, este susținut acest lucru.

Yoga vede Eliberarea realizată în ultimă instanță prin efort propriu și eventual ajutat de forțe cosmice

diferite de Iisus. Este aici o neconcordanță?”

Răspunsul lui Gregorian Bivolaru:

”Să știți că nu este nicio neconcordanță. 

În niciun caz, nu trebuie să considerăm că Iisus a fost singurul și unicul mântuitor pentru că, v-am spus și vă repet, dacă ar fi fost așa,

aceasta ar însemna că Dumnezeu Tatăl și-ar fi bătut joc de toți cei care au fost până înainte de Iisus.

Somnul rațiunii, în care se complac fanaticii și superstițioșii, continuă să greveze asupra conștiințelor; deci apare foarte clar

că deci Iisus este un model divin, dar nu singur, nu unic.

Această viziune dogmatică în care Iisus apare ca fiind singurul mântuitor, ca singurul mod de acces la Dumnezeire, să știți că este opera preoților.”

Peste ani, Bivolaru avea să-și afirme din ce în ce mai des și mai vehement pretenția asupra unor ”revelații în premieră planetară” (link),

ceea ce înseamnă a afirma implicit că ”Dumnezeu și-a bătut joc de cei care au fost înainte ca el (Bivolaru) să fi făcut aceste revelații”.

În articolul ”YOGA şi religia - la confluenţa dintre spiritualitate, filozofie şi religie 2007 (arhivă) amintit mai înainte, se spune:

”Diferitele religii cunoscute de umanitate şi-au proclamat, rând pe rând, superioritatea vizavi de celelalte religii.

Intoleranţa religioasă este unul dintre flagelurile cu consecinţele cele mai cutremurătoare din istoria umanităţii.

În Europa, de aproape două milenii, Biserica Creştină a impus forţat ideea că spiritualitatea este exclusiv domeniul religiei şi mai mult,

doar al religiei creştine.

Altfel spus, creştinismul dogmatic a pus monopol pe Dumnezeu şi a încercat timp de două milenii să convingă oamenii că Biserica este singura

care are voie să vorbească despre Dumnezeu şi să conducă oamenii la Dumnezeu.

Atitudinea dogmatică a Bisericilor creştine (catolică şi ortodoxă) a avut un efect dezastruos asupra spiritualităţii europene.

Biserica nu a reuşit per total să le ofere tuturor oamenilor învăţături, un sistem de credinţe şi metode care să le împlinească aspiraţiile spirituale fundamentale.” 

Declarațiile cu privire la Iisus amintite mai înainte nu reprezintă o opinie izolată, lansată într-un moment de exaltare.

Într-un articol intitulat ”YOGA: o cale către Infinit” (arhivă), Bivolaru declara:

”Eroarea creştinismului vulgar, profan, a fost aceea de a voala timp de 20 de secole acest sublim adevăr divin al “Unicului Eu”

sau al lui “Eu Sunt”, prezentându-l cel mai adesea pe Iisus Christos drept un obiect de cult, păstrând pretenţia inacceptabilă

că un singur om, de-a lungul vremurilor, om care era situat cu mult deasupra tuturor celorlalţi, a fost Fiul Unic al lui Dumnezeu.

Această falsă umilinţă este taxată de marele mistic creştin SFÂNTUL SILUAN ANTONITUL(?) drept “curată” prostie,

acesta precizând, totodată, că adevărata umilinţă constă în a recunoaşte că de fapt Iisus Christos sau Fiul lui Dumnezeu este totodată

expresia Spiritului nostru Divin, care există cu adevărat în fiecare dintre noi.”

Mai întâi, este vorba despre sf. Siluan Athonitul și nu ”Antonitul”, cum zice Bivolaru.

Această lipsă crasă de informare este dublată (ba chiar triplată) de o crasă dezinformare, deoarece nu se găsește nicăieri o astfel de declarație

pusă de Bivolaru în gura sf. Siluan, dimpotrivă!

Astfel, în cartea ”Viaţa şi învăţătura stareţului SlLUAN ATHONITUL” (link), la pag. 124 se poate citi:

”Iar acest lucru ne face asemenea Fiului Unic al Tatălui”, în timp ce la pag. 132 stă scris:

”Prin aceste cuvinte, Domnul spune că aceia care propovăduiesc pacea Evangheliei vor fi asemenea Lui, Fiul Unic al lui Dumnezeu.”

 

Sf. Siluan nu ar fi putut afirma că Iisus nu este Unicul Fiu al lui Dumnezeu ci doar un fiu ca și noi, deoarece ar fi contrazis spusele Crezului:

”Cred într-unul Dumnezeu, Tatăl, Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor.

Și într-unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii.

Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut; Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut.”

De asemenea, Crezul apostolic (catolic și protestant) mărturisește despre Iisus Hristos ca Unicul Fiu al lui Dumnezeu:

”Cred în Dumnezeu, Tatăl atotputernicul, creatorul cerului și al pământului. Și în Isus Cristos, Fiul său Unic, domnul nostru.”

În ”spiritul” ideilor lui Bivolaru, cineva ar putea declara Crezul ca fiind o rugăciune introdusă forțat de către preoți la Conciliile ecumenice,

dar această idee este anulată de citatele din Sfânta Evanghelie după Ioan, unde se spune în repetate rânduri:

cap. 1

18: ”Pe Dumnezeu nimeni nu L-a văzut vreodată; Fiul cel Unul-Născut, Care este în sânul Tatălui, Acela L-a făcut cunoscut.”

cap. 3

16. Căci Dumnezeu aşa a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică.

18. Cel ce crede în El nu este judecat, iar cel ce nu crede a şi fost judecat, fiindcă nu a crezut în numele Celui Unuia-Născut, Fiul lui Dumnezeu.

Iar Rugăciunea Inimii din isihasm (practicată de sf. Siluan Athonitul) spune:

”Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul!”

Așadar, ”Fiul lui Dumnezeu” și nu ”Fiu al lui Dumnezeu” cum zice Siluian Afonitul, siluitorul scripturilor.

Însuși Bivolaru a declarat cândva, în primii ani ai cursului că, dintre toate creaturile, doar în cazul lui Iisus Hristos, Sinele Său Individual Atman

este de fapt Sinele lui Dumnezeu Tatăl, Brahman, adică Iisus este Dumnezeu Tatăl manifestat direct.

Așadar, ori a uitat că a spus aceasta, ori a spus așa ca să aburească, iar ulterior a schimbat placa pe nesimițite, pentru că așa îi cereau interesele.

La MISA au fost fluturate tot felul de teorii despre călătoria lui Iisus în India și Tibet.

Mai întâi, au fost promovate lucrări de ficțiune, precum ”Marii Inițiați” (link) a lui Édouard Schuré și 

”Viața și Învățăturile Maeștrilor” (link)

a lui Baird T. Spalding.

Apoi au apărut și articole bazate pe relatările altor autori (link arhivă 1, arhivă 2, arhivă 3).

Astfel, li s-a indus adepților ideea că Iisus a învățat și a practicat yoga hindusă și doctrinele tibetane, prin urmare acestora

nu trebuie să le fie teamă că ar devia de la calea creștină.

În aceste articole, despe Iisus (Buddha Issa) se spunea printre altele că ”el a părăsit în taină casa tatălui său, a plecat din Ierusalim

şi a călătorit spre răsărit cu o caravană de negustori pentru a se perfecţiona în „Cuvântul Divin” şi pentru a studia legile marelui Buddha.”

Ulterior, după ce s-a folosit ani de zile de numele lui Buddha pentru a-și clădi numele lui, Bivolaru a sfârșit prin a-l ponegri pe acesta,

prezentându-l ca promotor al unei ”religii fără Dumnezeu”. La cursul pentru anii avansați, se predau lecții despre erorile buddhismului.

Au apărut unele articole bizare, cum ar fi acesta:

”Un călugăr budist l-a văzut pe Buddha în Lumea de dincolo şi s-a convertit la creștinism” (partea 1, partea a 2-a)

Această ”șaormă ezoterică cu de toate” este bine ilustrată de invocațiile-apel (arhivă) realizate la un moment dat la MISA,

ce au început în decembrie 2012 cu ocazia trecerii Pământului în Noua Eră (Marea Translație din 21 decembrie)

și au fost realizate câțiva ani la rând cu ocazia Anului Nou (după care s-a renunțat, odată cu dezumflarea mitului mayaș al Marii Translații):

- prima parte a invocațiilor (arhivă) era adresată către Dumnezeu Tatăl, Fecioara Maria, Iisus, ierarhiile angelice, Regele lumii din Shambala, Krishna

- a doua parte a invocațiilor (arhivă) era adresată către Marile Puteri Cosmice, civilizaţiile extraterestre benefice, KALKI AVATAR

Atacul MISA asupra creștinismului a continuat cu sădirea semințelor îndoielii ”dumnezeiești” față de autenticitatea Scripturii.

Bivolaru a afirmat în multe rânduri că Noul Testament și doctrinele creștine timpurii au fost modificate de către preoți,

prezentând în schimb drept ”surse autentice” tot felul de teorii sau interpretări primite prin ”revelație”.

În primii ani, el începuse prezentarea și comentarea ”Evangheliei după Toma” (arhivă), proiect pe care l-a abandonat însă,

după ce a comentat (timp de peste 9 ore) doar 40 de rostiri, din cele 114.

După o pauză de un deceniu, Bivolaru revine cu colecția în 12 volume din ”Marea Evanghelie a lui Ioan”,

”revelată prin dicteu divin de către Iisus Hristos lui Jakob Lorber”, pe a cărei copertă figurează ca traducător.

Volumul 7 al seriei îi ”inspiră” lui Bivolaru ”în premieră planetară, taina formidabilă a Atributelor Dumnezeiești”,

pentru a căror revelare își înființează o Biserică personală, ”Mişcarea Charismatică Teofanică”, ce include cursanți selectați de la MISA.

În cadrul conferințelor despre jurământ (link), Bivolaru a lansat o nouă ”revelație”:  o carte nou apărută intitulată „Evanghelia Primordială”

conține, pentru prima dată în lume, învățăturile lui Iisus ce provin dintr-un manuscris secret, numit „Sursa” sau „Manuscrisul Q”,

ce ar fi aparținut apostolului Petru.

Bivolaru susține că manuscris secret intitulat „Sursa” conține ”învățăturile lui Iisus fără adăugiri” și că ”evident că avem de a face

cu unele adăugiri care au fost făcute ulterior de către apostoli”.

În realitate, după cum se poate constata la o verificare simplă (link), ”Sursa Q, Evanghelia Q (lb.germană Quelle = sursă)

este o colecție ipotetică de rostiri ale lui Iisus.

Q face parte din materialul comun găsit în Evangheliile după Matei și Luca, dar nu și în Evanghelia după Marcu.

Conform acestei ipoteze, acest material a fost extras din tradițiile evanghelice orale ale Bisericii timpurii.

Relația dintre cele trei evanghelii sinoptice depășește simpla similitudine.

Evangheliile relatează adesea aceleași fapte, de obicei în aceeași ordine, uneori folosind aceleași cuvinte.

Savanții constată că asemănările dintre Marcu, Matei și Luca sunt prea mari pentru a fi coincidențe.

Dacă ipoteza celor două surse este corectă, atunci Q ar fi fost probabil un document scris.

Dacă Q a fost o tradiție orală comună, este puțin probabil că ar putea explica asemănările aproape identice, cuvânt cu cuvânt,

dintre Matei și Luca atunci când citează materialul Q.

În mod similar, se poate deduce că Q a fost scris în greacă.

Dacă Evangheliile după Matei și Luca se refereau la un document care a fost scris într-o altă limbă (cum ar fi aramaica),

este foarte puțin probabil ca două traduceri independente să aibă exact aceleași formulări.

Dacă Q a existat, copiile fizice ale acestuia s-au pierdut de atunci.

Unii savanți cred totuși că acesta poate fi parțial reconstruit prin examinarea elementelor comune lui Matei și Luca (dar absente la Marcu).”

Așadar, nu s-a descoperit un manuscris fizic care a fost sursa Evangheliilor, ci doar se presupune că a existat.

De asemeni, nu există dovezi că ar fi aparținut apostolului Petru.

Bivolaru contestă autenticitatea Evangheliilor bazate pe documente concrete (pe motiv că nu corespund cu opiniile lui),

în schimb prezintă drept ”autentice” scrieri ipotetice (pe motiv că acestea îi convin propriilor interese) (detalii aici).

Iar interesul propriu este slăbirea autorității Scripturii, pentru a-și putea apoi insinua mult mai ușor ideile proprii:

”Nu trebuie să vă surprindă că s-au strecurat adăugiri sau elaborări ulterioare și nu Iisus este de vină că unele ființe umane

au introdus fraze întregi disonante, care este evident că nu au fost rostite de Iisus.

Apropos de anumite amănunte jenante, vă semnalez în treacăt că, la ora actuală, există dovezi certe și care nu pot fi spulberate

– deoarece se bazează pe fapte istorice verificate – și care arată că, fără îndoială, Iisus a avut un frate!

Exact ceea ce auziți: Iisus a avut un frate!

Evident, aceasta nu exclude că, atunci când Iisus a fost născut, Fecioara Maria era Fecioară dar, după aceea, după nașterea lui Iisus,

Maria – mama lui Iisus – a mai făcut un copil care a fost și a rămas fratele lui Iisus.

Despre acest episod jenant pentru dogma creștină, se știa chiar foarte bine la Vatican de multă vreme

și unul dintre cei care au cunoscut

acest secret a fost Leonardo da Vinci.”

Și Dan Brown îl știe...

”Faptele istorice verificate ce nu pot fi spulberate” sunt la fel de solide precum Manuscrisul Q, care există cu certitudine,

doar că nimeni nu îl are.

”Când l-a conceput și l-a născut pe Iisus, Maria a rămas Fecioară dar, după aceea, nu i-a mai mers!”

Bivolaru-Știe-Tot continuă apoteotic:

”În ceea ce privește evangheliile care figurează în Noul Testament, trebuie să știți că la fiecare dintre ele, pe ici pe colo,

s-au realizat adăugiri și elaborări care au fost făcute ulterior.

Poate o să vă surprindă ceea ce vă spun, dar singurele Evanghelii care nu au adăugiri și elaborări ulterioare sunt Evanghelia lui Toma

care, din nefericire este apocrifă, și Evanghelia Mariei Magdalena, care este foarte puțin cunoscută și, din nefericire, este incompletă,

lipsesc mai multe pagini din ea.”

”Lipsesc mai multe pagini din ea, dar știu eu că nici în acelea nu s-a intervenit!

În încarnarea trecută, când am fost Iisus, i-am dictat-o eu însumi Mădălinei, în întregime!”

Apropos de Evanghelia după Toma - cea mai adevărată - aceasta îl contrazice flagrant pe Bivolaru în ceea ce privește jurămintele (vezi aici).

În conferința despre jurăminte, Magnus-Cel-Smerit a subliniat:

”Vă rog să considerați că tot ceea ce v-am spus acum nu urmărește nici să reducă valoarea sau să-l denigreze pe Iisus,

pentru că el este o ființă divină, un veritabil model dumnezeiesc la care trebuie să ne raportăm în permanență.” 

Iată cum s-a raportat el, plin de umilință, în nuvela ”Aventuri în Shambala - partea 1” (link):

”Astfel, revelațiile inestimabile ale lui Iisus Hristos pe care le-a expus cât se poate de clar în cadrul Cuvântării sale dumnezeiești de pe munte,

au anticipat cam în proporție de 50% taina criptică a Atributelor dumnezeiești, desemnate apoi de către creștini ca Preafericiri.

Ulterior, în cadrul acestei școli spirituale ezoterice, bunul Dumnezeu NE-a dezvăluit taina fundamentală formidabilă a Atributelor dumnezeiești.”

De fapt, tot Iisus Hristos a fost cel care i-a ”revelat” restul până la 100%, prin ”dicteu divin” către ”intermediarul” Jakob Lober (link),

dar Noul Mesia se face că a uitat asta.

Neobositul Bivolaurolsson continuă:

”Există, am putea spune, un creștinism esoteric foarte puțin cunoscut, pe care vom urmări – cu ajutorul lui Dumnezeu - să îl facem accesibil tuturor

în cadrul Mișcării Carismatice Teofanice care a fost structurată cu ajutorul lui Dumnezeu, în această țară.” 

”CREȘTINISMUL EZOTERIC”

Iată care este ”creștinismul esoteric” făcut accesibil - nu tuturor - ci numai celor ”aleși” la selecție:

 ”Revelații uimitoare referitoare la energia subtilă sublimă a Erosului pur dumnezeiesc, ce există în învățăturile ezoterice ale lui Iisus

și care au persistat apoi în creștinismul timpuriu.”

”Devine cu putință să înțelegem într-o manieră plină de înțelepciune, practica – ce era chiar foarte răspândită în creștinismul timpuriu –

ce presupunea ca unii creștini bărbați să trăiască intim, amoros, extatic împreună cu ”virginele” lor (agapetae).

Termenul grecesc ”agapetae” ar putea fi tradus prin ”virginele adorate” sau chiar prin ”virgine ce au atins o stare plenară de sfințenie”.

Actualmente se știe chiar foarte puțin cu privire la practicile erotice spirituale, însă pe care acești bărbați creștini (agapeti)

le realizau în taină împreună cu ”virginele lor adorate ce erau sfinte” (agapetae). 

Este necesar să clarificăm termenul ”virgine”.”

Desigur că e necesară clarificarea, doar nu-și închipuia cineva că niște cuvinte au pentru Bivolaru același înțeles ca pentru ceilalți!

Întotdeauna cuvintele trebuie să mai însemne și altceva, au un nou înțeles mult mai profund, net superior, care scapă profanilor...

”În vremurile biblice, o ”virgină” era pur și simplu o tânără femeie armonioasă la trup, sănătoasă, afectuoasă, echilibrată lăuntric, necăsătorită,

care nu era nici văduvă și nici prostituată.

Virginitatea trupească sau, altfel spus, existența unui himen intact nu era aspectul central, dar o astfel de virginitate – ce implica un himen intact –

putea să existe.”

V-ați prins: ”un himen intact nu era aspectul central”!

Nu trebuie să ne complicăm cu mărunțișuri nesemnificative precum un himen intact, căci fix în detalii se ascunde Michiduță.

Poți să fii sfântă și dacă n-ai himen intact, că doar și Fecioara Maria era fecioară, deși l-a născut pe fratele lui Iisus.

Și mai precis, poți să fii sfântă și fără himen intact, exact la fel cum poți presta pe videochat fără să fii prostituată...

Gregorian Noul DEX continuă:

”Astfel de practici erotice, ce includeau o direcție eminamente spirituală, au fost chiar foarte răspândite timp de câteva secole,

până când au fost trecute în afara legii în urma Sinodului de la Elvira din anul 305, dar și în urma Conciliului de la Niceea din anul 325. 

Agapeti/agapetae erau călugării și călugărițele din Evul Mediu timpuriu care, deși îmbrățișau și urmau o viață de celibat, locuiau totuși împreună,

împărtășind ceea ce se numea ”iubirea erotică pură ce era dumnezeiască”.

Această practică a fost eliminată în urma celui de-al doilea conciliu de la Lateran din anul 1139.” 

Merită să amintim că sfântul Ioan Gură de Aur spune:

”Strămoșii noștri cunoșteau doar două forme de angrenare amoroasă ce erau nunta mistică erotică și adulterul sau preacurvia.

Acum, a apărut însă o a treia formă, ce este uimitoare: este vorba despre bărbații care aduc în casa lor unele tinere fete frumoase

pe care le păstrează acolo permanent, respectându-le însă virginitatea.”

Într-o altă scriere a sa, sfântul Ioan Gură de Aur afirmă:

”Virgina este liberă de feluritele poveri ale unei femei căsătorite. Ea chiar își păstrează vigoarea erotică amoroasă și tinerețea

chiar și la vârsta de 40 de ani putând, în felul acesta, să se asemene cu o frumoasă și tânără adolescentă.”

Și totuși ceva lipsește, o nelămurire (demonică) încă persistă: cum poate o femeie să fie virgină (fără himen intact!),

dar să-și păstreze totuși vigoarea erotică amoroasă și tinerețea de parcă ar fi adolescentă și la 40 de ani?

Ați ghicit: e starea de shakti, atinsă prin continență erotică amoroasă® dobândită prin practică asiduă, dar numai după o ”inițiere” adecvată la Paris!

Însă exact când să se declanșeze orgasmul cosmic, dezastrul lovește:

Sfântul Ieronim, un ascet din deșert, scria:

”Mă înroșesc când vorbesc despre toate acestea. Este atât de șocant dar, totuși, deși este trist, aceasta este adevărat.

Cum a ajuns această ciumă numită agapetae în biserică?

De unde au apărut aceste soții frumoase nemăritate, aceste ciudate concubine neobișnuite, aceste prostituate – căci așa aleg să le numesc –

chiar dacă ele se asociază cu un singur iubit ce le adoră și le dezmiardă, fiind chiar dezbrăcate, dar nu le penetrează niciodată?

Cei doi locuiesc intim în aceeași casă și se întâlnesc în aceeași cameră. Adeseori împărtășesc același pat și chiar se giugiulesc.”

Oare Supremul Inițiator Tantric a auzit sau se face că e surd? ”Nu le penetrează niciodată!” 

Cum rămâne cu ”virginitatea fără himen intact”?

De ce ”ele se asociază cu un singur iubit”, când însuși Trimisul lui Dumnezeu îndeamnă la poliamor?

Însă Tantricul vine cu precizări, ca să nu apară suspans cu descărcare:

”Apostolul Pavel afirmă într-un mod clar faptul că această practică erotică era acceptată, fiind considerat ceva firesc

ca un creștin să locuiască în intimitate amoroasă erotică împreună cu o tânără și frumoasă virgină.

Dacă acea virgină înainta în vârstă și ajungea să își dorească o familie convențională sau dacă ea rămânea eventual însărcinată,

aceasta nu era considerat ca fiind în păcat și era în regulă ca cei doi să se căsătorească.

Cu toate acestea, cei doi preferau de obicei să nu se căsătorească, deoarece alegeau să trăiască împreună ca ”un cuplu erotic amoros ce era sfânt.”

Hotărăște-te odată, Maistre! Le penetrau, au ba?

Cum poate o femeie - fie ea și o sfântă adorată - să rămână eventual însărcinată, fără penetrare?

Cum se poate ca o sfântă care a trăit decenii într-un ”cuplu erotic sfânt” să vrea așa deodată, pe la 40 de ani, o familie convențională prin căsătorie,

în cadrul căreia să aibă foarte probabil copii (și nu eventual), că asta înseamnă familie convențională?

De fapt, nici nu se dorește o lămurire pentru că – nu-i așa? – îndoiala este în favoarea acuzatului.

Sfințenie cu penetrare, egal amor tantric la MISA. Cine nu crede, ia de-aici:

”Pentru NOI, este evident că a existat un motiv chiar foarte bine întemeiat pentru care fenomenul agapetae sau, altfel spus,

fenomenul virginelor adorate, să fi erupt atât de brusc, răspândindu-se după aceea pe o arie atât de largă în primul secol al erei noastre.

Pare a fi chiar foarte sigur că acest motiv l-a constituit învățătura lui Iisus referitoare la sacramentul camerei de nuntă și a relației sale

intime amoroase cu Maria Magdalena.

În conformitate cu conținutul evangheliilor gnostice, frumoasa Maria Magdalena a fost în realitate consoarta lui Iisus și,

la început, ea a fost prima dintre agapetae sau, cu alte cuvinte, virginele adorate.

În Evanghelia apostolului Filip se spune:

”O astfel de femeie ce erau foarte frumoasă a fost Maria Magdalena, o însoțitoare a Fiului.

Pe ea, domnul a iubit-o cu mult mai mult decât a iubit pe toți ceilalți ucenici și pe ea adesea a sărutat-o pe gură.”

În capitolul 9 ce provine din Evanghelia Mariei Magdalena, Levi îi spune apostolului Petru, citez:

”Dar dacă Mântuitorul a făcut-o să devină astfel demnă, cine ești tu să o respingi? Cu siguranță că Mântuitorul o cunoaște pe ea cel mai bine.” 

Tot în aceeași Evanghelie a Mariei Magdalena se menționează:

”De aceea, El – se face în felul acesta referire la Iisus – a iubit-o pe ea cu mult mai mult decât ne-a iubit pe noi.”

Și tot de aceea, se face amor sfânt la MISA, iar cine nu crede e șobolan demonic.

Rămâne însă faptul uimitor că, la MISA, mai întâi s-a dat drumul la ”amorul sfânt” și abia apoi, după trei decenii,

au apărut ”revelațiile edificatoare”.

Har profetic, nu glumă... Dublat și de o rațiune fără cusur:

”Unii cercetători consideră că, dacă Iisus și Maria Magdalena ar fi fost căsătoriți, este improbabil ca discipolii săi să fi fost

câtuși de puțin supărați din cauza afecțiunii erotice pe care acesta i-o arăta.

Este însă – în conformitate cu părerea multor cercetători – mult mai probabil ca aceasta să fi fost o relație erotică spirituală,

ce era plină de iubire și care era ”atipică” pentru mentalitatea acelei vremi.”

Dacă până și Iisus făcea parte dintr-un cuplu erotic spiritual cu Magdalena, atunci e ceva sfânt ca Magnus să formeze un cuplu cu Mădălina!

Desigur, Magnus a format multe cupluri, și numai pentru câteva zile...

Apoi, mai există îndoiala demonică cu privire la amorul în trei-patru sau la poliamor, căci despre acestea nu se spune nimic în cele prezentate.

Dar o veste bună și o consolare tot există: Maistrul a lămurit problema amorului sfânt între femei:

Conf. G.B.: ”Ce perspectivă a dezvăluit bunul Dumnezeu în Biblie, referitoare la homosexualitate”

”Pentru aceea, Dumnezeu i-a lăsat să aleagă și să săvârșească unele patimi ce îi fac să fie de ocară, astfel că bărbații au schimbat fireasca rânduială

cu o apucătură ce este împotriva firii.

Asemenea bărbați, lăsând rânduiala ce există după fire a împerecherii lor cu partea femeiască, s-au aprins în pofta lor josnică, unii pentru alții,

bărbați cu bărbați, săvârșind cele rușinoase iar, în felul acesta, ei își vor lua ulterior răsplata ce este cuvenită rătăcirii lor.” 

Nu zice nimic de femei și, după cum se spune, ceea ce nu este interzis, este permis. Problema este că textul biblic real spune altceva:

Apostolul Pavel, epistola către Romani, cap.1 (🔗):

26. Pentru aceea, Dumnezeu i-a dat unor patimi de ocară, căci şi femeile lor au schimbat fireasca rânduială cu cea împotriva firii;

27. Asemenea şi bărbaţii lăsând rânduiala cea după fire a părţii femeieşti, s-au aprins în pofta lor unii pentru alţii, bărbaţi cu bărbaţi,

săvârşind ruşinea şi luând cu ei răsplata cuvenită rătăcirii lor.

La fel apare și în Biblia veche a regelui James (🔗):

26. For this cause God gave them up unto vile affections: for even their women did change the natural use into that which is against nature:

27. And likewise also the men, leaving the natural use of the woman, burned in their lust one toward another,

men with men working that which is unseemly, and receiving in themselves that recompence of their error which was meet.

Pe lângă eliminarea referirii la homosexualitatea feminină din textul original și înlocuirea acesteia de către Bivolaru cu homosexualitatea masculină,

se constată că și expresia originală ”asemenea şi bărbaţii” (adică ”bărbații la fel ca și femeile”, ce adeverește o dată în plus

că există o referire clară și la homosexualitatea feminină) a fost eliminată și înlocuită cu ”asemenea bărbați”, adică o referire DOAR la BĂRBAȚI.

Manipularea este evidentă și în mod clar intenționată.

Ce să mai spui de modificarea textului rugăciunii ”Tatăl Nostru” (vezi aici), precum și de interpretarea sau chiar adăugirea textului Apocalipsei

(vezi mai ales parantezele din partea 1, partea a 3-a, partea a 6-a), deși există un avertisment foarte clar pentru cei care îndrăznesc

să schimbe cuvintele profeției?

Dar Marelui Prooroc, lui Mesia cel Nou, îi este permis orice, căci el poate să-Îl completeze și chiar să Îl corecteze până și pe Iisus Hristos,

ceea ce altora nu le este permis: ”Papa Francisc cel bizar vrea să schimbe rugăciunea «Tatăl Nostru»” (link).

Însă în timp ce Papa cel bizar vrea să schimbe formularea și înțelesul unui rând ce există în rugăciune, Păstorul cel Natural a adăugat

cuvântul ”nedespărțită”, în totală contradicție cu gestul inițiatic al Frângerii Pâinii din Cina Cea de Taină!

Evanghelia după Matei 26:26

Iar pe când mâncau ei, Iisus, luând pâine şi binecuvântând, a frânt şi, dând ucenicilor, a zis: Luaţi, mâncaţi, acesta este trupul Meu.

Evanghelia după Marcu 14:22

Şi, mâncând ei, a luat Iisus pâine şi binecuvântând, a frânt şi le-a dat lor şi a zis: Luaţi, mâncaţi, acesta este Trupul Meu.

Evanghelia după Luca cap. 24

30. Şi, când a stat împreună cu ei la masă, luând El pâinea, a binecuvântat şi, frângând, le-a dat lor.

31. Şi s-au deschis ochii lor şi L-au cunoscut; şi El s-a făcut nevăzut de ei.

35. Şi ei au istorisit cele petrecute pe cale şi cum a fost cunoscut de ei la frângerea pâinii.

SFÂNTUL MESIA cel NOU

În data de 28 noiembrie 2007, în Gardianul apărea un articol pe această temă, intitulat

”MISA vs Biserica. Tatăl Nostru care ești în Suedia” (link și arhivă).

MISA a luat foc și a cerut un drept la replică (arhivă):

Biroul de Presă MISA:

”Formularea „pâinea […] nedespărţită” folosită de prof. Gregorian Bivolaru într-o înregistrare audio veche de peste 10 ani,

este luată de către ziarişti drept o aşa-zisă dovadă a faptului că MISA este o sectă.”

De parcă dacă o tâmpenie rostită cu zece ani în urmă și-a pierdut caracterul de tâmpenie și a devenit între timp ceva bun, ca vinul vechi!

Iar acțiunea este una de tip sectar, deoarece reprezintă o deviere, o desprindere de tradiție.

Biroul de Presă MISA:

”Ziariştii ne prezintă în schimb un citat din Biblie: „Luaţi, mâncaţi, Acesta este Trupul meu care se frânge pentru voi spre iertarea păcatelor“.

Legătura dintre pâinea cea „nedespărţită” şi trupul lui Hristos care „se frânge” este forţată.”

Cum este  forțată? Exact așa spune Biblia:

”a luat Iisus pâine şi binecuvântând, a frânt şi le-a dat lor şi a zis: Luaţi, mâncaţi, acesta este Trupul Meu.”

Biroul de Presă MISA:

”Ne surprinde faptul că „nedespărţită” nu l-a dus cu gândul pe respectivul preot la formula liturgică consacrată „Treimea cea de o fiinţă şi nedespărţită”.

Nu se prezintă argumentele care arată că pâinea „nedespărţită” este o erezie.”

Dar cum de nu vă surprinde faptul că Iisus Hristos Însuși a frânt totuși pâinea, deși El nu doar se gândea, ci chiar ESTE

una dintre Persoanele Sfintei Treimi Nedespărțite?

Dacă era vreo problemă cu ”despărțirea”, nu ar fi evitat să frângă pâinea?

Pe respectivul preot nu l-a dus mintea pe câmpiile biblice (ca pe cei de la MISA), ci exact la (con)text, așa cum este și firesc.

La urma urmei, acesta este gestul săvârșit de Hristos, de ce s-ar gândi preotul la alte semnificații, mai ales la cele contrare gestului în sine?

”Pâinea nedespărțită” este o erezie din punct de vedere creștin, deoarece contravine textului biblic.

Biroul de Presă MISA:

Uimitoare este însă logica ziaristului în continuarea articolului:

„Însă cel mai important este faptul ca ne-am dat seama că Gregorian Bivolaru, cel care se consideră un nou Mesia, foloseşte cuvântul „nedespărţită“

pentru a arăta că el este alesul care – atenţie! – nu se frânge, nu se sacrifică spre iertarea păcatelor”.

Ne întrebăm cum a reuşit acest jurnalist să ajungă la grava inepţie afirmată mai sus?

Gregorian Bivolaru nu a afirmat în absolut nici o situaţie despre el că ar fi Mesia.

Din contră, cei care au orchestrat acţiunea din 2004 împotriva sa şi a MISA au numit-o „Operaţiunea Christ!”

E adevărat că răii de procurori au denumit acțiunea „Operaţiunea Christ!”, dar lasă că și adepților le-a plăcut asocierea:

”Dezvăluirea tâlcului evenimentelor care s-au înlănţuit într-un mod providenţial în contextul acţiunilor împotriva şcolii noastre de YOGA

la data de 18.03.2004 - N.C. preşedinte MISA, Cl.Tr. vicepreşedinte MISA, 2005 (arhivă)

”După cum ştiţi cu toţii, mai ales aceia care aţi participat la întâlnirea din noaptea de 12 MARTIE 2004, care s-a realizat cu ocazia sărbătoririi

zilei de naştere a lui GRIEG, în acel context a fost proiectat pentru invitaţi filmul „PATIMILE LUI HRISTOS”.

Ulterior ne-am putut convinge că proiecţia acelui film atunci s-a dovedit că a fost PROFUND SEMNIFICATIVĂ şi totodată deloc întâmplătoare.

Această acţiune uriaşă a POLIŢIEI ROMÂNE şi a PROCURATURII a avut denumirea COD: „ACŢIUNEA CRIST 2004”.

Numai DUMNZEU ştie (şi de asemeni cei iniţiaţi) de ce s-a numit în realitate această acţiune „CRIST 2004” şi nu altfel.

Este însă evident că prin această denumire („CRIST”) care nu a fost deloc întâmplătoare şi care reflectă o TAINICĂ NECESITATE,

DUMNEZEU a urmărit să ne ofere nişte repere profund simbolice.

Ne apare cât se poate de clar faptul că respectiva acţiune a Poliţiei nu a fost o acţiune PRO CRIST ci în realitate ea a fost şi rămâne

o acţiune ANTI CRIST.

În cazul ACŢIUNII „CRIST 2004” este cât se poate de clar pentru noi toţi că ACELA  care era şi este vizat astfel într-un mod analogic

este MENTORUL acestei Şcoli de YOGA, GREGORIAN BIVOLARU.”

Dacă acțiunea a fost ANTI CRIST și, în același timp, a fost ANTI BIVOLARU, rezultă că CRIST ar fi BIVOLARU!

Cele două slugi realizează că au apăsat cam prea tare pedalele orgii, așa că încearcă să pună batista pe țambal:

”Vrem să fie clar pentru toată lumea că prin aceasta noi nu afirmăm, aşa cum ar putea să înţeleagă unii RĂUVOITORI sau ignoranţi,

că GREGORIAN BIVOLARU este CRIST, departe de intenţia noastră o asemenea blasfemie!

Prin urmare vrem să fie clar pentru toţi spre a înţelege aşa cum trebuie analiza pe care o vom face la analogia „CRIST 2004” – GRIEG 2004

că este evident pentru fiecare dintre noi că GRIEG NU ESTE CRIST, iar această analogie „CRIST 2004” – GRIEG 2004 nu ne aparţine

şi chiar mai mult decât atât ne-a uimit pe mulţi dintre noi atunci când am aflat de ea.”

”Nu noi, ci răuvoitorii comit această blasfemie, noi decât am remarcat-o!”

Însă la trei cuvinte după ce clovnii se jură că nu fură și că rața - adică analogia blasfemiatoare - nu le aparține,

rața începe să măcăne chiar din gura lor:

”Pentru că DUMNEZEU a făcut totuşi ca această analogie tainică (CRIST 2004-GRIEG 2004) să apară am reflectat după aceea asupra ei

şi am considerat că este necesar să vă semnalăm câteva concluzii şi unele similitudini asupra cărora merită să ne orientăm intuiţia

şi discernământul spiritual.

Subliniem încă odată că toate aceste aspecte ce vor fi prezentate sunt doar nişte SIMILITUDINI ce urmăresc să ofere nişte semnificaţii

ANALOGIEI „CRIST 2004”- GRIEG 2004 şi ele nu vizează absolut deloc ideea egalităţii între IISUS CRISTOS şi GRIEG.”

Ba ”răuvoitorii au făcut analogia”, ba ”Dumnezeu a făcut totuşi această analogie tainică”, ba cei doi semnalează SIMILITUDINI,

naiba să-i mai înțeleagă pe cei doi năuci!

Desigur că nu există EGALITATE între IISUS CRISTOS şi ”GRIEG” căci, după cum s-a arătat anterior, într-un comentariu

la conferința despre ultima vizită în Shambala (link), GRIEG a declarat că ”revelațiile inestimabile ale lui Iisus Hristos au anticipat

cam în proporție de 50% taina Atributelor dumnezeiești iar ulterior, în cadrul acestei școli spirituale ezoterice, bunul Dumnezeu

NE-a dezvăluit taina fundamentală formidabilă a Atributelor dumnezeiești.”

Iisus a început treaba și a lăsat-o la jumătate, iar GRIEG a completat cealaltă jumătate, deci cei doi ar fi la EGALITATE la pauză.

Dar cum GRIEG a făcut ulterior ”revelații în premieră planetară” (pe care nici măcar Iisus nu le-a făcut), rezultă că de fapt nu este egalitate

și că GRIEG e chiar MAI MARE decât Iisus!

GRIEG nu este CRIST (MESIA), el este MESIA UPGRADAT (3.0), MAI MARE decât cel dintâi!

Spre finalul articolului ce dorește să dezvăluie tâlcul evenimentelor din martie 2004, cei doi îl identifică chiar și pe noul Iuda,

cel care l-a trădat pe CRIST cel Nou. Nu-i analogia, uite analogia!

Mai mult, peste ani, alți ”răuvoitori” - chiar dintre cei cu statut important în ”școala MISA” - aveau să reafirme această analogie:

”Aspecte inedite şi revelatoare despre Operaţiunea Christ” - partea 1 (arhivă)

”Ceea ce a urmat – hăituirea lui Gregorian Bivolaru, reţinerea lui în stare de arest, trimiterea lui dintr-o instanţă în altă, în lanţuri

şi cu o pază impresionantă, seamănă cutremurător cu ceea ce s-a petrecut cu 2000 de ani în urmă, în procesul” lui Iisus.

În cazul numelui operaţiunii „Christ” nu putem vorbi doar de o banală „coincidenţă”!” 

”Putem spune chiar mai mult, că este ca un sui generis cerc care se închide, pentru că acţiunile împotriva lui Gregorian Bivolaru

şi împotriva şcolii de yoga MISA au demarat în Săptămâna Mare, înainte de Paşti, în anul 2004.

La origini, această acţiune împotriva şcolii de yoga MISA s-a numit „Operaţiunea Christ“, iar Christ era evident o referire simbolică

la mentorul acestei şcoli, Gregorian Bivolaru.

Exact aşa cum, atunci, pe vremuri, Christos a fost condamnat fiind nevinovat, tot aşa şi ei, acum, urmăresc ca în săptămâna Paştelui,

deloc întâmplător, să dea această soluţie nedreaptă, pentru ca, în felul acesta „Acţiunea Christ“ să se finalizeze.

Şi toate aceste aspecte ar trebui să ne dea serios de gândit întrucât, chiar dacă pentru cei naivi sunt nişte banale coincidenţe,

pentru cei care privesc dincolo de aparenţe, toate aceste elemente au un tâlc pe care ar trebui să îl intuim.”

Nu-i așa că tâlcul e ușor de intuit? Dacă încă nu a survenit intuiția, poate apare în cele ce urmează: 

”Aspecte inedite şi revelatoare despre Operaţiunea Christ” - partea a 2-a (arhivă)

”Atunci, pe 12 martie, a fost vizionat în premieră absolută în România filmul lui Mel Gibson, Patimile lui Christos.

Cu o traducere ad-hoc, într-o hală gigantică, aproape îngheţaţi, mii de yoghini au privit acest film, mulţi dintre ei, poate, întrebându-se:

de ce trebuie să vedem acest film într-o zi de sărbatoare, zi în care eram obişnuiţi din anii anteriori să ne bucurăm, să râdem, să fim fericiţi?

Foarte mulţi dintre noi s-au întrebat probabil atunci, dacă Grieg a ştiut despre aceste lucruri dinainte şi, dacă a ştiut, de ce nu a făcut ceva

pentru ca ele să fie evitate, pentru ca să se salveze şi să ne salveze şi pe noi de toate acestea?

Filmul ”Patimile lui Christos” ne poate ajuta să întrevedem multe răspunsuri.

Vizionarea lui în sine a fost un avertisment şi arăta, pentru cei care au ochi să vadă, o anumită integrare divină a lui Grieg

care a făcut ca Dumnezeu să indice, prin felurite semne, ceea ce tocmai urma să se petreacă.” 

Alte pasaje edificatoare pot fi citite în partea a 3-a și partea a 4-a a seriei de articole intitulate ”Aspecte inedite şi revelatoare despre Operaţiunea Christ”,

precum și în articolul ”Din nou în centrul atenţiei, operaţiunea Christ” (arhivă).

Revenind la afirmația Biroului de Presă MISA, cum că ”Gregorian Bivolaru nu a afirmat în absolut nici o situaţie despre el că ar fi Mesia”,

iată o declarație de similitudine chiar din gura de aur a lui Mesia cel Nou:

Gregorian Bivolaru, la Curtea de Apel Alba Iulia (link):

”Mă aflu în situația similară cu a lui Iisus care a fost condamnat și crucificat pe nedrept”.

Așadar, Bivolaru nu este Mesia, el este SIMILAR lui Mesia...

Iată un scurt istoric al mesianismului de la MISA (a cărei denumire însăși arată pretenția de deținere a Adevărului Absolut):

Despre mentorul spiritual al Mişcării de Integrare Spirituală în Absolut (link):

”Încă din copilărie a trăit experiențe spirituale copleșitoare, stări de Conștiință Cosmică, și a intuit că va avea un destin spiritual excepțional.

Dumnezeu i s-a revelat ca o realitate vie, iar conștientizarea prezenței Sale tainice a trezit în el o nestăvilită aspirație către desăvârșire

și dorința intensă de a-i ajuta și pe ceilalţi să Îl descopere.”

Biografie (link):

”Când era copil, avea frecvent vise despre el însuşi ca fiind maestru tibetan, cu înalte realizări spirituale. Ca rezultat al acestor vise, el şi-a reamintit multe tehnici yoga pe care a început să le practice cu rezultate remarcabile.

Toate aceste experienţe au culminat la vârsta de 19 ani, când el a obţinut rezultatul final şi a atins starea de supremă conştiinţă.”

Rugăciunea de 24 de ore - Mesaj Sv.S. (link și arhivă):

”Doresc să vă spun lucruri pe care el nu vi le-ar fi spus niciodată şi nici nu ar fi lăsat să se înţeleagă.

Grieg este unul dintre cei mai mari maeştri ai acestei planete, ai acestui univers şi ale altora.

Este cel mai mare Maestru spiritual

care s-a manifestat pe această planetă de la Iisus şi până acum.

Este unul dintre cei mai dragi copii ai mei pe care l-am trimis pentru a vă ajuta şi pentru a ajuta această planetă să depăşească impasul

în care se află. Doar un asemenea spirit excepţional mai poate face ceva, adică poate aduce lumina în această lume a tenebrelor.

Să ştiţi că a fost supus unor teste spirituale deosebit de dificile, dar spre marea Mea bucurie le-a trecut, şi-a adus aminte şi acum …

străluceşte în adevărata sa splendoare. Mai exact Mă lasă să Mă manifest plenar prin fiinţa lui, căci este mai mereu fuzionat cu Mine.

Prin sacrificiul său, prin efortul său, prin iubirea sa, prin compasiunea sa şi prin toată manifestarea sa fizică, Cuvântul Meu s-a întrupat

şi a putut ajunge la voi.

El este Modelul spiritual, Exemplul la care fiecare dintre voi trebuie să se raporteze şi cu care trebuie să se identifice.

Deveniţi conştienţi că beneficiaţi de o mare graţie, doar pentru că sunteţi atât de aproape de acest mare Maestru al tuturor timpurilor.

Fiţi conştienţi că aveţi în faţă un Model de Perfecţiune divină, un spirit excepţional care a venit pe acest pământ dintr-o mare iubire

şi o imensă compasiune.

Un Maestru în toate ştiinţele spirituale despre care s-a auzit pe planeta voastră, un ocean de graţie prin care Eu Mă manifest plenar,

dar acest lucru nu ar fi fost posibil fără imensul său sacrificiu.”

”El nu vi le-ar fi spus niciodată şi nici nu ar fi lăsat să se înţeleagă”, dar nu le-a negat vreodată și nici nu a făcut nimic

spre a tempera asemenea declarații sau precum cele care urmează ci, dimpotrivă, a turnat gaz pe foc:

Perspectiva îmbucurătoare a unei victorii sigure - mesaj G. Bivolaru (link):

”Această şcoală spirituală va fi cea mai importantă de pe planeta noastră.

Sub directa îndrumare a lui Dumnezeu și a îngerilor, în cadrul ei se va pregăti o nouă cale rapidă și uşoară, pentru ca fiecare

să fie una cu Tatăl Ceresc, fără a mai avea nevoie de nici un intermediar.

Se vădeşte că această şcoală spirituală va deveni cel mai înalt şi mai puternic focar divin al acestei planete.

După cum arată revelaţiile lui Iisus şi faimoasele profeţii ale lui Sundar Singh, este  cât se poate de limpede din punct de vedere ocult

că poporul acesta şi ţara aceasta («Grădina Maicii Domnului») vor fi şi vor rămâne adevăratul popor iubit de Dumnezeu

şi adevăratul pământ sacru.”

Poporul ales, noua cale, sub directa îndrumare a lui Dumnezeu...

Codul Biblic preconizează acțiunile spirituale inițiate la nivel planetar de MISA (link):

”un pasaj identificat de codul secret al Bibliei desemnează o fiinţă excepţională – un „trimis al lui Dumnezeu pe Pământ” –

care va realiza efectiv procesul de transformare a destinului, graţie Legământului celui Nou...

... ceea ce a fost scris în urmă cu peste 3000 de ani în codul secret al Bibliei se împlineşte acum şi aici,

”fără falsă modestie”,

prin şcoala de yoga MISA, sub călăuzirea genială a profesorului yoga Bivolaru.” 

Iar Bivolaru a întărit ideea anterioară că Biblia vorbește despre MISA, într-o conferință recentă special dedicată, intitulată

”Ce dezvăluie faimosul cod încifrat al Bibliei despre MISA!” (link și arhivă).

”Biblia, Trimisul Domnului, Noul Legământ, Salvatorul, Mântuitorul”, plus toate ”revelațiile în premiera planetară”.

Dacă și după toate acestea, mai sunt unii care ar susține că ”Bivolaru n-a spus că e Mesia, el decât a lăsat să se înțeleagă că ar fi”,

iată bomboana de pe colivă:

   

”Puteți să apreciați la justa valoare această colosală revelație dumnezeiască, pe care NOI o considerăm ca fiind ceva similar

cu ceea ce istoricii numesc ”momentul înainte de Iisus” și ”momentul de după manifestarea lui Iisus”. (link)

Similar, adică asemenea, analog, la fel cu Mesia! (vezi aici în DEX)

În această direcție se îndreaptă toate eforturile manipulatoare ale Maistrului, Cel Dintâi, Unicul Fără de Asemănare, Cel Demult Așteptat!

”IATĂ, MIRELE TĂU VINE” (călare pe copaci!)

Din semințele Noii Religii sădite la MISA, au răsărit lăstari de nădejde:

Conferințele despre starea exemplară de PANTEISM a unei cursante (partea 1 și partea a 2-a):

”Dintr-odată, am început să simt o stare de excitație erotică de efervescență în tot trupul meu și am simțit cum toate elementele naturii

mă excitau erotic, amoros, chiar foarte tare.

Modul în care bătea vântul îmi excita clitorisul chiar prin haine și mi-l gâdila dintr-o parte, dar și din cealaltă.

Dat fiind faptul că vezica mea urinară era deja plină, simțeam o aspirație puternică – nebunească, aș putea spune –

de a arunca toate hainele de pe mine, spre a mă pregăti să expulzez elixirul auriu prin uretra mea, spre a face să se răspândească

energia elixirului meu auriu pe toate elementele înconjurătoare ale naturii.

Am ales să merg la acei copaci, m-am băgat după aceea între ei și astfel mi-am sprijinit trupul de ei, dar și între ei

și m-am lipit senzual cu fesele de celălalt copac ce se afla în spatele meu, astfel încât respectivul copac pur și simplu îmi pătrundea chiar între fese.

Atunci, ca prin farmec, am avut percepția clară cum că acești copaci, împreună cu toți ceilalți copaci din acea pădure,

erau niște falus-uri uriașe ce se aflau într-o erecție desăvârșită.

Am început imediat după aceea să realizez spontan niște mișcări ale bazinului de du-te–vino, întocmai precum într-un dans erotic.

Simțeam o formă euforică – dar totuși energetică – de penetrare vaginală și anală.

Am început chiar să gem, fiind îmbătată de o aleasă plăcere și frenezie, bucurându-mă de acest joc erotic amoros surprinzător, copleșitor,

cu natura, cu întreaga natură înconjurătoare și simțeam pregnant acel joc uluitor ca fiind totodată încărcat de o imensă pasiune și mister dumnezeiesc.

Pe alții dintre acei copaci i-am încălecat, atingându-mă indirect în felul acesta – atât cu yoni-ul excitat, dar și cu anusul – de ei.

Am întâlnit și copaci a căror grosime putea să reprezinte pentru mine grosimea naturală a unor lingamuri viguroase a unor bărbați

pe care îi simțeam ca fiind peste măsură de virili și puternici, astfel că simțeam o aspirație îmbătătoare, frenetică de a-i cuprinde pe fiecare în parte,

spre a-i îmbrățișa, spre a-i mângâia cu palmele și cu degetele mele.

M-am urcat apoi în mijlocul unei astfel de grupări de trunchiuri și m-am bucurat pe îndelete de indescriptibila lor penetrare energetică.

În felul acesta, am ajuns să simt și am trăit plenar o stare cu totul nouă de abandon erotic, fiind plină de nerușinare erotică amoroasă,

în brațele naturii, care îmi răspundea fulgerător prin declanșarea unor stări de fuziune erotică intimă, profundă, nemaiîntâlnită,

ce era însă învăluită de un gigantic mister dumnezeiesc care, pentru mine, se dezvăluia ca fiind copleșitor și insondabil.”

Nu trebuie să mire astfel de relatări din partea unei ”școli spirituale” care promovează sexualitatea ca practică supremă

și al cărei ”Ghid spiritual” declară că ”Atributele Dumnezeiești declanșează în universul lăuntric al practicantului o stare de ”plăcere elevată”.

Aceasta este adevărata religie pe care o vestește Profetul cel Nou, Marele Satir Macrocosmic: abandonarea totală

în brațele delirului orgasmic, prezentat ca realizare spirituală supremă.