(continuare din postarea precedentă)
După ce în cadrul procesului ce va avea loc în Franța vor fi expuse acuzațiile și probele, va veni rândul apărării
să caute să le combată. Deocamdată e clar că aceasta nu a reușit mare lucru, din moment ce Bivolaru și acoliții
principali stau în arest preventiv de peste doi ani. Declarațiile avocatului victimelor, prezentate în documentarul
Twisted Yoga, precum și reacțiile organizației MISA/ATMAN (ce pot fi vizualizate pe site-ul recent înființat
de organizație în încercarea de a-și menține adepții și de a contrabalansa imaginea profund negativă creată
în rândul opiniei publice de ancheta din Franța asupra liderilor săi), permit să se anticipeze strategia pe care
o va adopta cel mai probabil apărarea lui Bivolaru și a acoliților lui, în încercarea de a-i scoate basma curată.
➤ În primele zile, în lipsa oricăror informații despre arestarea gurului și a acoliților, MISA împreună cu centrul
ATMAN au respins acuzațiile, au negat orice legătură și răspundere față de faptele reclamate, s-au ascuns
în spatele comunității spirituale, acuzând o ”vânătoare de vrăjitoare”, apoi au căutat să îndrepte atenția spre
situații din trecut fără legătură cu evenimentele din Franța, ba chiar au încercat și o intimidare a mass-mediei
și opiniei publice, amenințând cu acțiuni în instanță. Într-un cuvânt, tactica DARVO: Deny (Neagă), Attack
(Atacă), Reverse (Inversează rolul) Victim (Victimei) with Offender (cu Infractorul). Apoi au acuzat autoritățile
franceze de abuzuri la adresa cursantelor, pentru că ar fi exercitat presiuni asupra acestora ca să facă declarații
împotriva lui Bivolaru, sugerând că de fapt autoritățile nu aveau nici un fel de probe împotriva liderului
organizației și încercau să facă rost de acestea tocmai cu ocazia raziilor.
Aceste reacții ale organizației au fost destinate doar mass-mediei și opiniei publice, ele neputând fi expuse
într-o instanță de judecată, în care sunt dezbătute acuzații punctuale și probe concrete, la care nici organizația
și nici mass-media nu avuseseră acces până în acel moment.
➤ La câteva zile după arestare, au apărut primele relatări ale agențiilor de presă despre declarațiile date de
Bivolaru în fața instanței franceze, unde a primit mandat de arest preventiv. Conform acestor relatări, acesta
ar fi admis anumite fapte, dar nu a recunoscut că ar fi comis acte ilegale, ci a acuzat un complot politic (sursa).
Contactat de presă, avocatul apărării nu a dorit să comenteze. A devenit clar că, pus în fața probelor colectate
de autorități cu prilejul anchetei și al raziilor, liderul MISA nu a putut nega toate faptele ce i-au fost imputate.
Strategia naturală pentru apărare era să nege din start întâlnirea lui Bivolaru cu victimele care, în condițiile
secretului deplin în care s-au petrecut atât deplasarea lor la locațiile din Franța, cât și faptele de acolo,
nu aveau cum să-și probeze reclamațiile, neexistând martori oculari sau filmări, mai ales că supraveghere
locațiilor de către poliție a fost desfășurată ulterior depunerii reclamațiilor cu privire la respectivele fapte.
Ca dovadă că probele erau foarte subțiri după depunerea reclamațiilor, poliția nu s-a dus pur și simplu să-l ridice
pe Bivolaru, ci a instalat un dispozitiv de supraveghere care a activat peste un an până la momentul declanșării
raziilor și a arestărilor. Șeful Oficiului Central pentru Reprimarea Violențelor împotriva Persoanelor (OCRVP),
Franck Dannerolle, a făcut o declarație în cadrul documentarului Twisted Yoga, citez:
MISA fusese deja raportată poliției locale, deoarece activitățile lor au stârnit suspiciuni ale vecinilor.
Investigațiile noastre au identificat șase locații, implicând foarte mulți participanți și multe victime,
pe o perioadă foarte lungă de timp. [...] La momentul potrivit, cu permisiunea magistratului, am lansat
o operațiune de amploare. Chiar înainte de operațiune, încă aveam unele îndoieli. Ce aveam să găsim
în spatele acelor uși, în spatele cărora nimeni nu reușise vreodată să arunce o privire?
Însă din moment ce Bivolaru a fost nevoit să recunoască în fața instanței faptul că îi erau aduse femei
în condiții de clandestinitate, cărora le erau confiscate actele, cardurile cu cip și telefoanele și mai ales
a fost nevoit să recunoască întreținerea de acte sexuale cu acestea, devine clar că strategia simplă a negării
din start nu a mai fost posibilă, tocmai datorită probelor solide aduse de anchetatori.
Pe de o parte, poliția a documentat aducerea clandestină a femeilor, pe durata supravegherii.
Raziile au confirmat ulterior reținerea actelor și a telefoanelor, precum și condițiile stricte
în care erau ținute acestea (sursa). Nu părea că femeile erau aduse cu forța, adică fiind răpite
și sechestrate, ci mai degrabă că ele se supuneau de bună voie unor proceduri cu aspecte abuzive.
Probabil din înregistrările ambientale nu rezulta nici violul brutal, așa că poliția nu a intervenit din start.
Pe de altă parte însă, prin simpla supraveghere nu putea fi probată întreținerea de acte sexuale de către guru,
eventualele înregistrări ambientale nefiind suficiente în acest sens, sunetele neputând fi asociate cu persoanele
în mod neechivoc și deci neavând valoarea probelor foto sau video. Și totuși Bivolaru a recunoscut că a întreținut
acte sexuale cu adeptele (sursa), deși mai favorabil pentru el era să nege, din motivele arătate mai sus.
Rezultă că și în ceea ce privește întreținerea de acte sexuale cu cursantele lui, Bivolaru a fost pus în fața unor
probe zdrobitoare.
➤ Din momentul în care Bivolaru a fost nevoit să admită că a întreținut acte sexuale cu cursantele care îl acuză
- cu excepția uneia, Ashleigh Freckleton - apărarea trebuie să combată acuzațiile acestora că ar fi fost abuzate
sexual de către gurul lor. Unul dintre argumente, deja enunțat de către MISA în articole și emisiuni TV, se referă
la faptul că reclamațiile au fost depuse la mult timp după ”inițierea sexuală” și ar fi survenit după un proces
de ”răzgândire”, după ce inițial experiența ar fi fost percepută ca fiind pozitivă, fapt ce ar fi dovedit de revenirea
”Răzgândirea” ar fi avut loc după ce presupusele victime ar fi fost ”prelucrate” de către activiști anti-secte
și ar fi fost făcute - ”privind retrospectiv” (detalii) - să-și schimbe impresia pozitivă inițială, după mulți ani,
inclusiv cu implicarea autorităților (sursa). Ele ar fi fost atrase să adopte o astfel de poziție și prin perspectiva
dobândirii unor foloase materiale (despăgubiri și daune materiale și morale după proces - detalii).
MISA a supralicitat, declarând că victimele au frustrări la adresa organizației (detalii) și sunt într-o poziție
de concurență financiară, ele dezvoltând afaceri proprii de aceeași natură (detalii). Apărarea lui Bivolaru&Co
va ”utiliza” orice subminează credibilitatea victimelor, inclusiv faptul că unele par să nu fi fost prea afectate
și par să-și fi revenit foarte bine după experiențele cu Bivolaru și ATMAN. Fosta cursantă Nathalie oferă
workshop-uri de dezvoltare personală (detalii), iar fosta cursantă Ashleigh a participat, la trei ani după ce
a părăsit TARA Yoga, la o emisiune TV de reality show de mare audiență din țara ei, prilej cu care și-a făcut
cunoscută experiența cu secta ATMAN (detalii), iar acum oferă consultanță psihologică victimelor sectelor
religioase. Apărarea se va folosi de orice pentru a le știrbi victimelor credibilitatea și nu se vor da în lături
de a arunca cu lături.
Teza experienței pozitive de la ”inițierea sexuală” cu gurul, invocată de apărare, este subminată de următoarele:
- aceasta nu a fost o inițiativă a cursantelor, acestea fiind selectate și invitate de către guru, fără ca să li se spună
exact pentru ce sunt chemate; unele au aflat sau au bănuit, celelalte nu au știut ce implică vizita la guru, care
a fost posibilă doar sistemului de transport clandestin (trafic) organizat de guru și acoliții acestuia, desfășurat
într-un secret deplin, pecetluit cu jurăminte teribile ale tăcerii
- celor care veneau la guru pentru prima dată li se prezentau filme porno și uro, precum și declarații laudative
ale unor cursante ca au fost anterior la inițierea sexuală
- aspectul fizic al gurului a fost descris de către femei ca fiind dezgustător, acest fapt fiind evident
- la ieșirea de la inițiere, fiecare cursantă era filmată dând de asemenea o declarație laudativă, încheiată întotdeauna
cu o formulă-tip, mereu aceeași (detalii), ceea ce arată că nu era o declarație individuală spontană, ci era impusă.
Este cert că o astfel de declarație în format audio a ajuns la procurori: este vorba despre cea a Mirandei Grace,
difuzată chiar de cei de la școala TARA Yoga UK în fața foștilor ei colegi cursanți, pentru a-i combate acuzațiile
(audio). Deoarece această probă va fi oricum prezentată în instanță, apărarea va încerca să o prezinte ca
o dovadă a faptului că experiența sexuală a fost pozitivă, dar caracterul de formulă-tip exclude alegerea
liberă individuală și dovedește că este impusă: Formula-tip sună astfel:
”Nu voi uita niciodată această experiență și, dacă o voi face, mă voi încadra atunci în categoria femeii
superficiale, schimbătoare și proaste”. Această formulă presupune din start că experiența a fost pozitivă
- căci doar uitarea unei experiențe pozitive este o prostie - și de fapt forțează la rândul ei o declarație
laudativă cu privire la experiența relatată.
În aceste condiții, revenirea - fixată tot de către guru - a unora dintre cursante pentru repetarea experienței
sexuale nu este dovada naturii pozitive a acesteia, ci este tot ceva impus. Mărturia fostei cursante Andrea,
care chiar a declarat că și-a dorit inițierea sexuală și că prima experiență a fost pozitivă, dar a fost chemată
din nou deși nu-și dorea asta, ar putea fi edificatoare, însă din documentarul Twisted Yoga nu rezultă dacă
ea va depune mărturie în cadrul procesului.
În acest sens, un rol esențial ar putea avea participarea certă a victimei Ashleigh Freckleton. Ea a refuzat
întâlnirea cu Bivolaru de la locuința acestuia, deci nu a avut o întâlnire sexuală cu acesta și, prin urmare nu a dat
o declarație filmată despre ”inițiere”, ci doar una de bune tratamente. Poziția lui Ashleigh în strategia apărării
lui Bivolaru este una contradictorie:
● pe de o parte, ar exista avantaje ca ea să nu fie inclusă în cauză, deoarece ea nu s-a întâlnit cu gurul și nu
îl acuză de abuz sexual sau exploatare, așa că ar scăpa de una dintre victime, mai ales de partea ce implică
racolarea și aducerea acesteia în Franța. Pentru ea ar fi greu să-și dovedească fie și prezența ei în locațiile
MISA, deoarece supravegherea acestora a avut loc după ce ea a depus reclamație. Dar dacă totuși poliția
a descoperit declarația ei video de bune tratamente de la finalul deplasării, dovedind astfel prezența ei acolo,
asta o plasează inevitabil în cauză. Această declarație, deși formal îi este favorabilă lui Bivolaru, nu are valoare
juridică, nefiind realizată în prezența unei terțe părți, neimplicată și legal recunoscută. De remarcat faptul
că acest tip de declarații de bune tratamente (disclaimer) au fost obținute de la toate cursantele care au fost
în locațiile MISA și, pe lângă faptul că nu au valoare juridică și nu-l ajută pe Bivolaru, dimpotrivă, dovedesc
prezența femeilor în acele locații. Aici se vede felul în care infractorul și psihopatul Bivolaru a căzut în plasa
modului său obtuz de gândire: pe de o parte, vrând să își asigure dosul împotriva eventualelor acuzații de abuz
sexual și viol (așa credea el) prin intermediul declarațiilor cursantelor filmate după ”inițierea sexuală” (ce erau
obligatorii, nefiind inițiativa cursantelor, căci sunt declarații-tip), dovedește pe de altă parte prezența lor în
locațiile respective și acțiunea unui sistem organizat care îi aducea femei în scopul întreținerii de relații sexuale
cu acestea (trafic de persoane), acestea fiind supuse și unui proces prealabil de îndoctrinare în sensul acceptării
actelor sexuale cu gurul, prin difuzarea respectivelor înregistrări către cele care veneau pentru prima dată.
● pe de altă parte, Ashleigh este cea de la care a pornit succesiunea de evenimente ce a dus la arestarea gurului.
Ea a vorbit public despre experiența ei cu secta și cu guru la Paris, de aceea a fost contactată de GePS care
i-a acordat consultanță juridică, ea și-a exprimat intenția de a-l acționa pe guru în instanță în Franța, apoi
le-a contact și pe alte victime și le-a determinat să iasă public și să ia parte la acțiunea judiciară.
O eventuală slăbire a poziției ei ar conduce la slăbirea narațiunii acuzării. Problema apărării este că nu pot slăbi
poziția lui Ashleigh, deoarece ea a refuzat în final să îl vadă pe guru, în timp ce credibilitatea celorlalte poate fi
subminată, căci acceptarea de către ele a actului sexual cu gurul (și mai ales revenirea la acesta după un timp)
va fi cu siguranță prezentată de apărare ca fiind o dovadă a consimțământului din partea lor.
● dintr-un alt punct de vedere, apărarea are nevoie de Ashleigh, deoarece ea e singura care a refuzat întâlnirea
cu guru și a scăpat neatinsă. În opinia apărării, ea ar fi dovada că femeile puteau oricând să refuze să ia parte
la ”inițierea” sexuală. Însă invocând mărturia lui Ashleigh - și făcând-o astfel credibilă - cu scopul de a dovedi
că invitația putea fi refuzată, apărarea s-ar putea trezi că îi explodează în față celelalte aspecte ale declarațiilor ei.
De exemplu, refuzând întâlnirea chiar la fața locului din motivul că îi devenise clar că urma un act sexual,
ea dovedește că nu a știut pentru ce a fost invitată la guru și deci nu a ajuns acolo din inițiativa ei, așa cum
a pretins Bivolaru în fața anchetatorilor. Declarația de bune tratamente care i-a fost solicitată în ciuda faptului
că nici măcar nu l-a văzut pe guru, pe lângă faptul că dovedește prezența ei acolo - ceea ce ar fi fost dificil
de dovedit în absența întâlnirii - arată că declarația este pur formală și nu este inițiativa ei, ci i-a fost solicitată
”pentru orice eventualitate (just in case)”, deși nimic nu s-a petrecut. Apărarea mai are o problemă: contradicția
dintre declarația de bune tratamente dată de Ashleigh și refuzul ei de a a mai merge fie și la o simplă întâlnire.
Apărarea poate invoca refuzul ei ca dovadă a libertății de acțiune, în schimb refuzul subminează declarația
de bune tratamente și în plus dovedește că Ashleigh a perceput o presiune prin persuasiune de a se întâlni
cu gurul în ideea că va fi atrasă în întreținerea de acte sexuale. Mai mult, Ashleigh a arătat că nu a putut părăsi
locația decât cu aprobarea gurului și după ce acesta a insistat ca ea să-l întâlnească, în ciuda exprimării refuzului
din partea ei, ceea ce distruge teza ”inițiativei liber consimțite” din partea cursantelor și susține în schimb acuzația
de sechestrare.
De asemenea, apărării i-ar fi greu să explice determinarea cu care acționează Ashleigh, deși ea nu a fost abuzată
sexual și nici nu a fost exploatată sexual în videochat-uri, saloane de de masaj erotic sau baruri de striptease.
Ea declară că face aceasta doar pentru ca alte femei să nu mai treacă prin experiența ei, ceea ce este o lovitură
teribilă dată fix la temelie, acolo unde îi este greu apărării. Partea interesantă este că cei de la MISA s-au ferit
până acum să pomenească ceva de această victimă, care are rolul principal atât în documentarul Twisted Yoga,
cât și în dosar, ceea ce arată că încă sunt măcinați de dilemă. Oricum este răsucită (twisted) problema pe toate
fețele, Bivolaru iese vinovat. E ca o insectă care s-a încurcat în plasa propriilor minciuni și, la fiecare zbatere,
nu face decât să se încurce și mai tare.
”Argumentul” - invocat de apărare - al timpului destul de lung scurs între consumarea experienței inițierii
sexuale și depunerea reclamației la poliția franceză, ca dovadă a pretinsei influențe a activiștilor anti-sectă
sau chiar a autorităților, este subminat de mai multe elemente:
- toate se aflau sub jurământul de păstrare a tăcerii, în care au jurat pe sănătatea lor să păstreze secretul inițierii
- toate semnaseră declarații de bune tratamente și dăduseră declarații laudative la finalul inițierii, ceea ce era
o presiune suplimentară care acționa împotriva retractării acesteia sau a unei ieșiri publice; aceste declarații
nu au în realitate vreo valoare juridică, fiind unilaterale și deci nefiind făcute în prezența unei terțe părți autorizate
și neimplicate, de genul unor avocați sau notari
- unele cursante au părăsit cursul imediat după experiența cu guru (ex. Ashleigh), deci nu au fost determinate
de altcineva să se întoarcă împotriva sectei; dimpotrivă, Ashleigh a fost contactată de activistul anti-sectă
Hugues Gascan numai DUPĂ ce a ieșit în presa internațională cu povestea ei.
- unele cursante au întreprins demersuri către autoritățile din țara lor, dar fără succes (de ex. Miranda Grace
în UK); a trecut ceva timp până a dat peste Ashleigh pe web și a aflat de posibilitatea de a face plângere la
autoritățile franceze
- legea franceză despre abuz sexual și viol diferă de legile din alte țări (detalii), iar legislația anti-secte este
unică, astfel încât consultanța oferită femeilor de către Gascan a fost necesară și nu poate fi considerată ca o
”manevră psihologică de influențare și răzgândire”
➤ Cum negarea nu pare o cale câștigătoare, o altă strategie utilizată de apărarea lu Bivolaru&Co, la care activiștii
MISA apelează mereu, este încercarea de a contrabalansa mărturiile acuzatoare la adresa acestora prin
mărturii favorabile din partea unor adepți devotați, gen ”ce minunat este în școala noastră, nu am auzit
niciodată că s-ar fi petrecut astfel de fapte în școală, dl. profesor Bivolaru este un ghid minunat, l-am cunoscut
personal și știu că nu ar face niciodată ceva rău”. Însă o astfel de acțiune are sorți de izbândă infimi, căci
astfel de mărturii sunt ușor de spulberat prin întrebarea adresată acestor martori de acuzarea sau de instanță:
”Ați fost de față când reclamantele s-au întâlnit cu dl. Bivolaru?” Dacă răspunsul este ”NU”, mărturia lor
nu are legătură cu faptele reclamate, și punct!
Nu este însă exclusă și apariția unor ”martori” care să vină în instanță și să mintă în favoarea liderului lor.
În istoria MISA au fost cazuri de acest gen. Fostul cursant și coordonator al grupului de VIRA (decedat între
timp) Remus Lomoș a declarat, în timpul anchetei cu privirea la acuzația de întreținere de către Gregorian
Bivolaru de acte sexuale cu minora Mădălina Dumitru, că el era ”de fapt” iubitul minorei și nu Bivolaru.
Mădălina Dumitru însăși a apărut în fața Curții Supreme a Suediei, în cadrul procesului în care se judeca
extrădarea lui guru, declarând că ea nu ar fi avut relații sexuale cu acesta (deși avocatul Mihai Rapcea avea
să arate ulterior că înregistrările convorbirilor ei telefonice arătau contrariul), fapt ce a avut un rol important
în hotărârea Curții cum că Bivolaru nu poate avea parte de un proces corect în România, iar activitatea
infracțională a lui Bivolaru a fost posibilă la adăpostul azilului politic obținut cu acea ocazie.
Atunci când a fost deschis un dosar penal cu privire la participarea unei minore în cadrul spectacolului omagial
din 12-13 martie 2002, de la Sala Polivalentă, dedicat lui Bivolaru cu prilejul împlinirii a 50 de ani, o cursantă
majoră de statură mică a apărut și a declarat anchetatorilor că ea ar fi fost ”minora” din spectacol, dar câțiva
instructori au reclamat într-o ”scrisoare deschisă” (deschisă numai pe ExMISA, nu și la MISA) că respectiva
ar fi fost pusă, împreună cu alți cursanți, să mintă pentru acoperirea lui Bivolaru (detalii).
În cadrul scandalului ”judecătoarei porno”, când Simona Lungu a fost acuzată că a apărut într-un film porno
al MISA, avocata Cristina Mîțu a venit și a declarat că ea era ”de fapt” cea din film. Apoi, la rândul ei, avocata
Mîțu avea să regizeze ulterior, în 2022, o acțiune în instanță vizând acest blog, în care a adus cursanți și instructori
care să depună mărturie mincinoasă, după cum ”era necesar” ca să-și atingă scopul trasat de Bivolaru de a închide
acest blog, însă acțiunea nu a reușit. Vedem așadar un lung istoric al minciunilor în instanță la care se dedau
adepții MISA - instructori sau simpli cursanți - pentru atingerea scopurilor mârșave ale organizației. Nu trebuie
neglijat faptul că avocata Cristina Mîțu asistă apărarea în cadrul procesului din Franța.
În ce privește acest proces, nu este exclus ca unii adepți ai MISA să apară în instanță cu mărturie mincinoasă,
pretinzând că au fost martori la evenimente sau că le cunosc pe victime, pentru a încerca să submineze acuzațiile
victimelor. Avem precedentul din Finlanda, în care o activistă a ONG-urilor pentru ”apărarea drepturilor noilor
mișcări religioase” (adică a sectelor) ar fi ”găsit”, în urma unor ”cercetări” - făcute evident în afara anchetei
oficiale - că acuzațiile la adresa Natha Finlanda și a lui Bivolaru sunt ”dubioase”. Îl citez pe jupânul Introvigne:
”Regretata și renumita sociologă suedeză Liselotte Frisk a investigat acuzațiile din Finlanda și le-a găsit
foarte dubioase” (sursa).
Liselotte Frisk:
O altă emisiune TV a fost difuzată la postul de televiziune finlandez YLE 1 în primăvara anului 2013 (link),
susținând că mai multe femei au fost duse la Paris pentru a se întâlni cu liderul Gregorian Bivolaru, ceea ce
a dus la abuzuri sexuale. Se suspecta că s-a profitat de poziția de dependență a victimelor și că acestea
au fost induse în eroare să călătorească în Franța. În film se susținea că aproximativ douăzeci de femei
finlandeze au avut această experiență, unele de mai multe ori. O femeie finlandeză, intervievată în
programul TV, a spus că unul dintre liderii finlandezi i-a spus că Gregorian Bivolaru vrea să se întâlnească
cu ea, dar că nu avea nicio idee că această întâlnire va avea componente sexuale (MOT 2013).
Potrivit reprezentanților Natha Yoga, alte femei din același grup ca femeia prezentată în emisiunea TV
depun mărturie că nu a avut loc nicio interacțiune sexuală între ea și liderul Gregorian Bivolaru
(Holopainen 2013) (articol, pag. 20).
Tot Introvigne a ”găsit martori” cum că victimele din documentarul Twisted Yoga ar fi ”mincinoase”, însă
fără să aducă argumente în sprijinul acestei etichetări, citez:
”Twisted Yoga” îi prezintă pe martori ca victime. Membrii MISA pe care i-am intervievat, care îi cunoșteau
personal, i-au numit ”mincinoși” și au subliniat că unii dintre ei au anumite interese (sursa).
Însă dacă ar încerca această strategie cu martori mincinoși care să declare ”ce trebuie”, marea problemă
a apărării ar fi că acuzațiile victimelor sunt confirmate de probele materiale adunate de anchetatori, ceea ce
le conferă acestora o mare credibilitate. În plus, pe acest blog am subliniat deseori talentul aparte al celor
de la MISA de a se da de gol prin propriile declarații, imediat cum deschid gura.
Trebuie spus că rolul principal în apărare aparține avocaților francezi, de la care ne așteptăm să aibă mai multe
principii și mai multă minte decât ”asistenții” de la MISA, iar prin filtrul lor vor trece și eventualii ”martori”
care ar încerca să se detoneze în instanță cu mărturii ticluite din disperare pentru scăparea gurului (așa cum
am arătat că s-a petrecut de atâtea ori). Reamintesc faptul că cei de la MISA i-au mai ”testat” cu astfel de
trucuri pe avocații francezi care l-au reprezentat pe Bivolaru în 2016 în acțiunea juridică de evitare a extrădării
în România, atunci când aceștia au primit la cabinetele lor ”scrisoarea de amenințare din partea Ocultei”,
destinată marelui persecutat, dar scrisă în franceză (detalii). Nu știm dacă actualul avocat Anis Harabi este
predispus să cadă pradă unor astfel de trucuri ieftine, dar și el pare convins de nevinovăția clientului său (detalii).
Pentru inconștienții care s-ar aventura să mintă în fața instanței ca să-l scape pe Bivolaru, confundând justiția
franceză cu cea suedeză sau română, atrag atenția că legea penală franceză pedepsește sperjurul cu 5 ani
închisoare și 75.000 euro amendă (sursa), așa că așteptăm cu speranță lamentările ”martorilor lui Bivolaru”
despre severitatea ”anormală și unică” a legilor franceze, de care n-au avut cunoștință.
Deocamdată, strategia ce pare să fi fost adoptată de apărare este cea a CONSIMȚĂMÂNTULUI din partea
victimelor, idee subliniată și în documentarul Twisted Yoga de către avocatul victimelor, Rodolphe Bosselut:
Ashleigh: Nu vor spune că acest lucru nu s-a întâmplat, vor spune că toată lumea a fost de acord și, prin
urmare, nu a avut loc nicio infracțiune.
Av Bosselut: Aceasta este întreaga dezbatere în acest caz. Asta susțin acuzații: că toată lumea era liberă.
La o primă vedere, această constatare pare să fie susținută de ceea ce se observă pe noul canal media creat
de ATMAN, și anume că organizația pare să fi abandonat orice denigrare la adresa victimelor. Este însă doar
o aparență, deoarece teza consimțământului inițial nu poate exista fără teza răzgândirii ulterioare, în care
”vinovăția” principală este aruncată asupra activiștilor, a autorităților și a mass-mediei, dar totuși nu este
posibilă fără participarea victimei, a cărei ”vinovăție” se subînțelege.
În ce privește modul în care victimele ar fi fost făcute să se răzgândească cu privire la natura pozitivă a experienței
inițiale a contactului sexual cu gurul, apărarea insinuează că ar fi vorba despre o influență psihologică din afară,
din partea activiștilor anti-secte și al autorităților (”complot politic”, cum a susținut Bivolaru), cu participarea
”apostaților” (victimele reclamante, precum și autorii și comentatorii acestui blog). Culmea, în același timp,
apărătorii neagă atât îndoctrinarea din cadrul organizației (”spălarea pe creier”), cât și faptul că aceasta ar fi
posibilă (detalii). Cu alte cuvinte, spălarea pe creier nu există și deci nu avea cum să fie realizată în cadrul
organizației, dar devine subit cât se poate de reală și eficientă când vine vorba de influența externă!
”Fără spălarea creierului, narațiunea din Twisted Yoga se prăbușește!” - strigă apărătorii MISA dar, în același
timp, uită că și narațiunea răzgândirii pățește la fel! Va fi interesant de văzut cum va balansa apărarea între
susținerea tezei consimțământului inițial din partea reclamantelor și teza inevitabilă, implicită, a răzgândirii
sub influență externă, afirmată de însuși Bivolaru, care acuză complot politic.
Așadar, teza ”supremă” a apărării - CONSIMȚĂMÂNTUL inițial din partea victimelor - este aceasta:
➤ ”FEMEILE au fost cele care au avut INIȚIATIVA de a se întâlni cu gurul”
Apărarea are nevoie să susțină această teză, deoarece dacă inițiativa ar veni de la guru, aceasta ar însemna
racolare, atragere și un anumit interes din partea gurului, adică traficare. În sprijinul acestei teze, apărarea
a susținut că respectivele femei și-ar fi organizat și achitat ele însele călătoria. Această teză este însă
subminată de următoarele argumente:
● unele adepte nu știau de posibilitatea întâlnirii cu gurul, chiar dacă și-ar fi dorit aceasta, din cauza secretului
pecetluit cu jurăminte teribile pe sănătatea și pe evoluția lor spirituală, depus de către cele ce trecuseră prin
”inițierea sexuală”, că nu vor dezvălui nimănui nimic despre aceasta. Într-un articol recent din Cehia se dezvăluie
că există foste cursante cehe care s-au constituit ca parte vătămată și care au reclamat că nu au știut care era
scopul invitării și deplasării lor la guru (link).
● chiar dacă ar fi știut de posibilitatea întâlnirii personale cu gurul și ar fi dorit aceasta, adeptele nu puteau
lua legătura direct cu gurul deoarece acesta, fugind de autorități, își ascundea atât locația, cât și adresa web.
Legătura putea fi luată doar indirect, prin modalitatea prin care îi trimiteau acestuia mesaje sau întrebări, adică
instructori → persoana de contact de la cursul din țara respectivă → internet, proxy → persoana de contact
din Franța → intermediari cu mesaje scrise → guru → răspuns prin același circuit, în sens invers.
Fosta cursantă Nathalie a vorbit despre un astfel de circuit, când a comunicat prin email cu un user numit
SelfSame ce părea a fi Bivolaru, dar ea era iubita instructorului Caspers. Ashleigh a trimis și ea un email
către guru, solicitând aprobare pentru participarea gratuită la o tabără la Costinești, dar răspunsul a venit prin
intermediul recepționerei de la TARA Yoga UK, ceea ce arată că nu era vorba despre un circuit direct,
ci prin intermediari (ceea ce implică rețeaua ATMAN!) În plus, cursantele știau că Bivolaru se află în Suedia
(după cum susținea el însuși - video), unde avea protecția azilului politic. Acest aspect subminează afirmația
apărării că adeptele și-ar fi organizat singure călătoria.
Unele cursante susțin că, înainte de plecare, au fost instruite ca, în cazul în care sunt interpelate de poliție,
să declare că și-au achitat singure cheltuielile de călătorie și cazare. Ashleigh a declarat că i s-a indicat
să-și achite aceste cheltuieli și că acestea îi vor fi rambursate ulterior. Fosta cursantă Nathalie afirmă în
podcast-ul german ”Toxic Tantra” că a trebuit să citească și să completeze un formular ce conținea anumite
instrucțiuni de călătorie și cazare și că a păstrat un astfel de formular (eng, rom). Existența unui astfel de
formular ce include declarații de bune tratamente, dovedește că este vorba despre un sistem organizat de
către grupare și exclude inițiativa din partea cursantelor, ci doar acceptarea îndeplinirii unor condiții impuse.
● unele foste cursante (Nathalie, Ashleigh) au relatat că au fost nevoite ca, pentru a fi acceptate la anumite
activități ale grupurilor de femei (shakti), să completeze un chestionar ce conținea printre altele și întrebarea
dacă vor să-l întâlnească pe EL (him), pe guru. Aceasta arată un sistem de racolare a adeptelor și se adaugă
solicitării de către liderii MISA de fotografii în costum de baie pentru a fi acceptați la diverse activități (detalii).
Ashleigh vorbește în documentar despre un chestionar video la care a răspuns în timp ce era filmată nudă!
● unele foste cursante au relatat că au primit invitația să-l întâlnească pe guru chiar dacă ele nu au cerut
aceasta, neștiind de posibilitatea de a-l întâlni personal, necunoscându-l pe guru sau nici măcar nu auziseră de el!
Aceasta dovedește existența unui sistem prin care gurul le selecta fără știrea sau voia lor și care nu putea fi pus
în aplicare decât prin intermediul bizarei condiții ca adepții să furnizeze fotografii în costum de baie, pentru a fi
acceptați la anumite activități (raport).
● în fine, teza că inițiativa întâlnirii cu guru a aparținut în întregime adeptelor este subminată de faptul că la
întâlniri au ajuns doar femei, fapt constat de polițiștii care au supravegheat locațiile timp de peste un an!
Acesta arată existența unui proces de selecție prealabilă, find greu de crezut că doar femeile erau interesate
de a se întâlni și de a discuta cu gurul.
➤ ”FEMEILE au fost cele care au avut INIȚIATIVA de a fi ”inițiate sexual” de către guru”
Aceasta a fost declarația dată de Bivolaru în fața anchetatorilor:
”Au venit să vorbească despre yoga, iar pentru unele a apărut dorința de a face dragoste și așa am făcut
dragoste. Evident, când dragostea a fost reciprocă”, asigură el.” (sursa)
Această teză este subminată de câteva aspecte:
● fosta cursantă Ashleigh a refuzat întâlnirea față în față cu guru chiar la fața locului, deși făcuse atâtea
eforturi pentru a ajunge acolo tocmai ca să vorbească despre yoga! Asta arată că ea a înțeles că fusese
adusă pentru ”inițierea” sexuală și chiar a declarat că Bivolaru a încercat - chiar pe un ton ridicat - să o convingă
să accepte totuși contactul sexual, ceea ce ea a refuzat.
● mai mult, Bivolaru susține că inițiativa cursantelor de a face dragoste a trecut prin filtrul suplimentar și decisiv
al ”răspunsului afirmativ de la Dumnezeu” la consacrare (sursa), ”răspuns” a cărui existență nu poate fi dovedită
în instanță. În plus, răspunsul afirmativ din partea lui Dumnezeu trebuie să existe în același timp și pentru
cursantă (”în dragoste, e nevoie de doi!”) Bivolaru pretinde că din moment ce el a resimțit răspunsul afirmativ,
implicit trebuie să fi fost valabil și pentru ea (”e integrat pentru ea”), căci nu se poate să apară răspunsuri
opuse la aceeași întrebare. Însă aceasta înseamnă că gurul s-a raportat strict la ceea ce pretinde el că a simțit,
fără să mai ia în considerare și ceea ce a resimțit ea, subiectiv sau nu. Atunci, unde este consimțământul ei?
Aceasta declarație a gurului apare atât ca o tentativă de aruncare a responsabilității pentru realizarea actelor
sexuale cu cursantele în seama acestora și a lui Dumnezeu, cât și ca o ”justificare” a realizării de ”inițieri
sexuale” care se bazează pe libertatea de credință.
➤ ”FEMEILE au CONSIMȚIT SĂ FIE INIȚIATE SEXUAL de către guru și au fost în permanență
LIBERE să REFUZE ORICE ACTIVITATE la care nu voiau să participe”
● În sprijinul acestei teze, apărarea va aduce argumentul că unele cursante au revenit la ”inițiere” (Nathalie),
unele chiar de mai multe ori (Bec Sonkilla). De asemenea, Ashleigh a refuzat să participe și i s-a permis să plece.
Această teză este subminată tot de către Ashleigh, care a refuzat să se mai întâlnească personal cu gurul tocmai
pentru că a simțit din partea acestuia persuasiunea și chiar presiunea de a accepta ”inițierea” sexuală și ritualul
consumului de urină din cadrul ”inițierii”. Și deși a refuzat întâlnirea cu gurul, nu i s-a permis să plece decât după
ce a făcut declarația de bune tratamente (disclaimer) și a primit biletul cu aviz favorabil de la guru, ce a fost
livrat cu mașina, în cadrul unui sistem conspirativ de comunicare.
● teza consimțământului este subminată de faptul că, după ”inițierea” sexuală, femeile au trebuit să filmeze,
fiind complet goale, o declarație în care își exprimau impresiile laudative despre experiența cu guru, iar
o parte din aceste declarații le erau apoi prezentate celor care veneau pentru prima dată la ”inițierea” sexuală.
Aceasta este o tactică persuasivă din partea gurului și a acoliților acestuia de a obține acceptarea de către
”inițiatele” novice a actului sexual, prin conformarea la atitudinea restului grupului de femei.
Mai mult, la finalul declarațiilor video, femeile nude trebuiau să rostească o formulă-tip, aceeași în cazul tuturor,
prin care era descurajată și subminată o eventuală schimbare de opinie a ”inițiatei” în viitor, formulă prezentată
mai sus. Nu doar că nicio femeie nu ar filma, din proprie inițiativă, fiind nudă, o declarație în care să-și relateze
experiențele erotice, dar șansele ca femei atât de multe și de diferite să aibă spontan ideea să rostească aceeași
formulă sunt practic nule, fapt ce arată că aceasta a fost impusă.
● din cauza faptului că femeile trebuie să depună jurăminte de păstrare a secretului activităților la care participă
ÎNAINTE de a ști la ce urmează să participe, unele au ajuns în situații de mare disconfort la care au trebuit
să asiste, deși au refuzat să ia parte. Existența acestor activități de depășire a limitelor lor sexuale în cadrul
așa-numitelor ”retrageri tantrice de polarizare”, este dovedită de o înregistrare video, precum și de experiența
unei reportere suedeze sub acoperire. Aceste experimente de depășire a limitelor sexuale, ce continuă și în
prezent (anunț, detalii, comentarii) au rolul de a obișnui participanții cu situații șocante și de a-i determina
să le accepte mai ușor, reprezentând o forțare a limitelor consimțământului. Ashleigh povestește și ea în
documentar o astfel de situație de la o orgie urinară între femei. Doctrina transcenderii ego-ului prin
situații-limită este suportul ideologic al acestor activități ce forțează depășirea limitelor individuale.
Refuzul adeptului de a participa la activitățile ”extracurriculare” duce la marginalizarea acestuia, care se simte
exclus din comunitate și este ocolit de către ceilalți ca fiind neinițiat și față de care trebuie menținut secretul.
El rămâne cu două opțiuni: să părăsească grupul sau să rămână, luând parte la activitățile ce îi forțează limitele.
Rămânerea în cadrul grupului se face așadar prin acceptarea necondiționată de către cursant de a participa
la acțiunile care îi depășesc limitele și care vin în contradicție cu principiile lui.
Condiția obligatorie a participării la activitățile ”extracurriculare” este de a depune un jurământ de păstrare
a secretului deplin, ÎNAINTE ca adeptul să afle detalii despre activitatea la care urmează să participe!
În acest caz, chiar dacă adeptul refuză să mai participe la activitate pentru că aceasta nu corespunde voinței sau
principiilor sale, el este obligat să păstreze tăcerea asupra aspectelor cu care nu este de acord și, prin urmare,
nu îi poate avertiza pe ceilalți despre acestea. Și aceasta este o formă de încălcare a consimțământului.
➤ ”NICIO FEMEIE NU A FOST VREODATĂ ABUZATĂ la MISA, abuzurile au venit din partea poliției”
● pe de o parte, faptul că femeile găsite în locațiile MISA la razii nu au depus plângere împotriva lui Bivolaru,
ci au declarat că nu au fost abuzate de acesta, e folosit de către MISA pentru a susține că acuzațiile asupra lui
nu sunt adevărate. Este evident vorba despre o tactică manipulatoare de abatere a atenției de la adevăratele
acuzații, depuse de către adevăratele victime înainte de razii și care de fapt au condus la declanșarea anchetei.
● pe de altă parte, acest fapt este extins în mod forțat de către de cei de la MISA atât asupra întregii mase
a adepților, cât și la scara întregii activități de până acum, spre a se putea susține că la MISA nu au avut loc și
nu au loc niciodată abuzuri asupra adeptelor. E ca și cum un hoț dovedit și condamnat în trecut e percheziționat
în timpul unei razii a poliției și, pentru că nu e găsit cu obiecte furate asupra lui, hoțul ar susține că asta e dovada
că el nu a furat niciodată. Nu trebuie uitat că un motiv puternic pentru care cursantele nu au depus plângeri
este acela că se aflau sub un jurământ teribil de păstrare a secretului, practic un auto-blestem. Acest jurământ
le-a împiedicat pe multe cursante să dezvăluie public sau chiar propriilor colege ce se petrece la ”inițiere”.
● dintre cursantele găsite de către poliție în momentul raziilor, acelea care veniseră pentru prima dată să se
întâlnească cu gurul și încă nu ajunseseră vreodată la el, evident că nu aveau cum să reclame că au fost
abuzate sexual. Aceasta nu înseamnă automat demontarea declarațiilor victimelor care au depus plângere.
● depunerea de plângeri la adresa poliției din partea unora dintre cele găsite la razii este tot o tactică de
abatere a atenției precum și de ripostă, din cadrul strategiei specifică sectelor, DARVO, menționată mai sus.
Un alt scop al acestor plângeri este acela de a insinua că, prin comportamentul abuziv, poliția ar fi încercat
să facă rost, prin forță și prin intimidare, de plângeri și de probe împotriva ”nevinovatului” Bivolaru, ca și cum
acestea nu ar fi existat dinainte.
Femeile care au fost găsite la razii în locațiile MISA nu știau că acele locații fuseseră supravegheate de poliție
timp de peste un an, astfel încât declarațiile lor cu privire la modul în care ajunseseră acolo și scopul pentru
care se aflau acolo, se dovedesc a fi false. S-a arătat mai sus că aceste femei fuseseră instruite încă înainte
de a porni spre Franța cum să reacționeze dacă sunt interpelate pe drum de către poliție (eng, rom). Citez:
Am luat la cunoștință faptul că, dacă există controale de poliție când ești în mașină sau în casă, să îți arăți
actul de identitate sau pașaportul și să te asiguri că le ai mereu la tine (actul de identitate sau pașaportul).
Doar dacă ești întrebată mai detaliat ce anume faci aici sau dacă apare o situație mai specială
- un control când ești în mașină etc - atunci vei spune următoarele:
- am venit aici cu autobuzul sau cu avionul (fiecare după cazul ei), mi-am cumpărat EU ÎNSĂMI BILETUL
- am venit aici pentru a participa la un seminar Shakti care va avea loc în acest oraș pe... urmăriți data scrisă
pe pliant și veți spune DATA LA CARE SE VA FACE SEMINARUL și nu data care a trecut deja sau data
în care vă aflați atunci. Dacă din întâmplare este aceeași zi care este scrisă pe pliant, atunci poți spune că
nu știi mai multe detalii despre seminar, dar vei participa.
- Am ajuns aici acum 2, 3, 4 sau 5 zile. Dacă sunteți mai multe fete - răspunsul va fi diferit pentru fiecare fată -
și ”vreau și eu să vizitez orașul”.
- m-am înscris la acest seminar telefonic sau prin internet pe site-ul de yoga din Franța, datele înscrise pe pliant
- Locuiesc cu niște prieteni, gratuit; sunt instructori aici - Sorin Turc și Voichita Suciu - am vorbit cu ei înainte
de plecare și au acceptat să mă ajute oferindu-mi adăpost pe perioada sejurului meu aici.
- ÎMI PLĂTESC EU ÎNSĂMI HRANA și cumpărăm mâncare în comun.
- toate CD-urile și DVD-urile pe care le ai sunt ale tale și le-ai adus cu tine de acasă.
- nu da alte detalii, doar informațiile citite mai sus, asta e tot ce știi
- dacă poliția îți cere să dai o declarație, de orice fel sau (scrisă sau verbală) vei spune că nu știi nimic
și vei da orice declarație doar în prezența unui avocat!
De remarcat că scopul pretins al călătoriei - ”am venit aici pentru a participa la un seminar Shakti” - a fost ales
intenționat spre a masca faptul că la Bivolaru erau aduse doar femei, dar contrazice motivul invocat în fața
anchetatorilor de către Bivolaru: ”au venit aici să vorbească despre yoga”. Conform acestor instrucțiuni,
ele nu aveau ce căuta la locuința lui Bivolaru, ci doar la locul de desfășurare al pretinselor seminarii.
Deoarece polițiștii care supravegheaseră locațiile timp de peste un an asistaseră la modul și momentul în care
femeile fuseseră aduse acolo, ei au putut să constate că declarațiile femeilor cu privire la data sosirii și modul
în care au ajuns acolo, erau false. Ele s-au comportat ca unele care favorizau infractorul și au fost tratate ca atare.
De aceea, depunerea de plângeri împotriva poliției este o acțiune de un imens tupeu, care nu avea șanse de succes.
De altfel, deși cei de la MISA aduc mereu vorba despre plângerile depuse împotriva pretinselor abuzuri ale poliției,
ei nu spun absolut nimic despre ce s-a petrecut cu acele plângeri, deși au trecut aproape doi ani și jumătate
de când acestea au fost depuse! De ce? Fie plângerile au fost declarate neîntemeiate, fie acțiunile poliției
au fost declarate legale sau justificate, dar cei de la MISA au nevoie să tot aducă vorba despre ele în acțiunile
lor de auto-victimizare. Dacă plângerile ar fi rămas nesoluționate de atunci, cei de la MISA ar fi arătat acest fapt,
tot în cadrul atitudinii lor de auto-victimizare. Dar nicio vorbă despre soarta plângerilor, căci încă e nevoie de ele!
Link alternativ:
ReplyDeleteProvocările apărării în procesul din Franța
Linkuri alternative articole
ExMISA channel
Good analytical article!
ReplyDelete