”Mergeți mai departe, vedeți-vă de viață!”



În articolul precedent, un comentator i-a reproșat unui fost cursant că, citez ”ce mai ai de împărțit... încă nu

ți-ai revenit? Mergi dumneata în viața și calea dumitale, că de la ei ți s-a tras, dar nu te-ai vindecat. Te rupi

de la jumate, parcă așa a început boala. ” Un alt comentator, mai împăciuitor, a completat: 

”Poate mesajul nu e cel mai potrivit, dar mai bine să ne despărțim de trecut. Am avut și lucruri bune în acel

trecut, dar dacă au fost mai multe rele, bine că am scăpat din sectă Să ne vedem de drum cât de cât, zic și eu,

sigur chiar și după câțiva ani de la ieșirea din sectă, uneori poate ne bântuie unele lucruri sau ne supără altele.”

În fine, altcineva concluzionează: ”Toți am ieșit pârliți. Eu, tare. Nu-s cel care a scris comentariile de mai sus,

dar mi-au tras-o GB&MISA tare. Toți cei care scriu și/sau citesc acest site, cred că-s tamponați bine de cei

care m-au tamponat și pe mine. Dar, am avut șansa să îmi revin, să mă reintegrez în societate, să muncesc

cu carte de muncă, etc. Mi-e lehamite de ce mi s-a petrecut, dar asta e viața!!! Am mers mai departe, n-am

rămas împotmolit în trecut. Iar asta vă doresc și vouă, dacă n-ați făcut-o deja. E o lume atât de viu colorată

și de frumoasă dincolo de gardul de la MISA, merită cunoscută.”

Poate că nu are legătură cu autorii acestor comentarii, însă de-a lungul anilor, atât pe fostul forum cât și pe 

acest blog, s-au primit comentarii de genul ”treceți peste ce-a fost, mergeți mai departe, vedeți-vă de viață”,

venite cu siguranță din partea unora de la MISA, care nici măcar nu s-au ascuns. Alții s-au dat drept foști

cursanți, dar prin mesaje și prin ”argumentații” pro-MISA, se dădeau de gol că erau de fapt cursanți dedicați. 

Una dintre idei, care revenea iar și iar, era asta: ”nu mai fiți atât de înverșunați, că vă îmbolnăviți!”

Între timp, s-au îmbolnăvit unii dintre ei, dar cei de pe-aici n-au fost ”tamponați”. Asta vrea MISA: să tăcem!

Adică noi să ne vedem de ale noastre (pentru ca ei să-și poată vedea de ale lor și ale altora!)

Sub pretextul detașării și al transcenderii, li se sugera foștilor cursanți ce activau sau activează pe paginile

opozanților MISA ”să o lase mai moale și să înceteze cu criticile, că doar n-o să poarte pică la nesfârșit”.

În acest timp, cel mai detașat și mai transcendent dintre pământeni spumega prin conferințele de pe MisaTV

la adresa ”cârcotașilor veninoși și plini de ură, care sunt plătiți să scrie împotriva școlii”. Păi așa ceva nu este

posibil! Dacă ești plătit să scrii împotrivă, nu ai cum să fii plin de ură, ci este ca la servici: faci ce ți se comandă,

într-o stare de blazare și de indiferență, nu de ură, ca o sarcină care nu te încântă, dar trebuie s-o faci. 

Iar dacă am scrie din ură, nu ar mai fi nevoie de plată. Cel plin de ură acționează oricum, fără să aștepte

plată, mânat doar de ura lui. Așadar ori scrii din ură, ori ești plătit, dar nu amândouă în același timp!

Ca de obicei, gurul cel clarvăzător se contrazice ca întotdeauna în tot ce face sau spune.

Că veni vorba de guru și de acoliții lui, una dintre spaimele cele mai mari de la MISA este ca nu cumva cei

care pleacă, să înceapă să vorbească despre ceea ce se petrece în MISA. De aici vin ”sfaturile binevoitoare”

cu despărțirea de trecut. Întrebat la un moment dat de ce nu îi dă afară pe unii cursanți care tulburau apele

în școală, guru a răspuns că, ”dacă îi dă afară, se apucă să vorbească împotriva școlii”. 

Acest blog nu este realizat din și cu ură sau răzbunare! Dacă ar fi așa, ar fi plin de bârfe, de înjurături și de

opinii neargumentate. Însă afirmațiile sunt argumentate, de fapt cele mai multe sunt susținute chiar cu probe

livrate chiar de către MISA! Dimpotrivă, gurul și acoliții (cel mai vehement în acest sens fiind N. Catrina)

sunt cei care au dat și dau dovadă de ură, prin limbajul de mahala pe care îl utilizează la adresa criticilor 

(exemple: Bivolaru, Catrina, analiză despre violența verbală la MISA). Ura celor doi s-a concretizat până

la urmă sub forma a două procese împotriva unui fost cursant, dar care de fapt vizau acest blog. 

Totuși, deși au făcut referire voalată la acest blog, care a rămas cam singur în peisaj, totuși liderii MISA nu

îi pomenesc niciodată numele, pentru ca ai lor cursanți să nu ajungă să citească ceea ce se scrie aici și asta 

este în sine o dovadă că blogul nu operează cu injurii și bârfe fără acoperire. Dacă ar fi fost astfel, liderii

MISA nu ar fi avut nici un motiv să-l treacă sub tăcere și l-ar fi transformat în ținta lăturilor și a veninului

revărsat de ei. Dar ceea ce se scrie aici este atât de periculos pentru ei, încât nu pot risca să-și trimită 

cursanții să citească. Iar instinctul lor nu s-a înșelat, căci de la acest blog li s-a tras în cele din urmă și

judecata, acesta fiind indicat în serialul de dezvăluiri Twisted Yoga ca locul unde s-au reîntâlnit câteva

dintre victimele MISA și au găsit curajul de a vorbi și de a acționa.

Dar dacă aici nu se scrie din ură, răzbunare sau din motive financiare, atunci care este motivul? În primul

rând pentru a-i avertiza pe cei care ar putea cădea în plasa MISA. Însă e adevărat că dezvăluirile mediatice

din ultimii trei ani au făcut cunoscut cunoscut cazul MISA la scară planetară (cum de altfel voia și gurul,

dar într-un cu totul alt mod). Totuși, blogul a avut un rol în aceste dezvăluiri, ceea ce arată că nu a fost fără rost.

Blogul se adresează și actualilor cursanți ai MISA, pentru că așa cum ne-am dat și noi seama de natura reală

a organizației, tot astfel și ei își pot da seama și deveni ”foști”. Este clar că numărul cursanților a scăzut dramatic

în ultimii ani. Nu e la fel de clar dacă această scădere s-a datorat blogului, dar demența cu care s-au năpustit

cei de la MISA în instanță, la ordinul evident al lui Bivolaru și al liderilor, ajungând până la a inventa fapte

și a minți sub jurământ cu mâna pe Biblie și pe cruce, ar putea însemna un indiciu în acest sens.

Toate acestea ne determină să continuăm activitatea de aici, deși au trecut mulți ani de când noi am plecat

din MISA, tocmai pentru că am văzut că există un rost. Noi am trecut de mult de etapa resentimentelor, 

pur și simplu este un sentiment de împăcare să constați că există Dumnezeu, că este drept (Atributul 

Dreptății sau al Justiţiei Dumnezeieşti) și că adevărul iese la iveală până la urmă, în ciuda eforturilor disperate

ale celor de la MISA de a-l ascunde. Principiile morale, de care fac atâta caz cei de la MISA în timp ce le calcă

în picioare, iată că există și acționează. După cum spunea însuși gurul, dar într-un sens care nu-i convine,

”a ști și a nu acționa, este suprema lașitate”. Iată că blogul există și continuă potrivit chiar învățăturilor gurului,

dar contrar acțiunilor acestuia, care urmăresc oprirea activității de aici. 

După cum se poate vedea în ultima vreme, chiar și dacă liderii MISA ar fi condamnați (așa cum inclusiv mulți

cursanți și actuali lideri ai MISA au ajuns să creadă), este clar că MISA va continua sub alte forme, mai subtile,

dar la fel de perfide, proces care este în deplină desfășurare. Recent, filiala Natha din Suedia și-a anunțat

încetarea activității, trecând de fapt sub o altă formă la fel de ticăloasă, ei creând un site în care ei susțin 

în continuare MISA și pe fondatorul acesteia (detalii). Mai mult, după cum a avertizat aici un comentator,

un comunicat de pe pagina oficială a MISA (misa.yoga) anunță despre o nouă serie de cursuri online, destinate

nu doar eventualilor cursanți noi, ci și ”foștilor cursanți care doresc să revină”. Cei de la MISA nu au nicidecum

de gând să se oprească. Nici noi... Singurul lucru care ne poate opri este dispariția totală și definitivă a MISA,

sub orice formă!

Oricum, chiar și dacă activitatea de publicare de noi articole ar înceta din diferite motive, cele postate aici 

tot ar rămâne ca mărturie despre cele ce au fost și ca avertisment pentru cele ce vor fi. Contrar titlului unui

film clasic,”privește înapoi fără mânie”. Însă a trece mai departe, nu înseamnă a tăcea și a uita! Măcar pentru

cele pătimite de femeile a căror voce a rămas încă neauzită, ”rămâne cum am stabilit”!

💡 Nu ai nevoie de cont! Poți comenta rapid ca oaspete (Guest) în DISQUS: introdu numele și bifează căsuța "I'd rather post as a guest" (Prefer să postez ca oaspete) sub câmpul de parolă.

💡 You don't need an account! You can quickly comment as a guest on DISQUS: enter your name and check the box "I'd rather post as a guest" under the password field.