A obosit MISA să mai lupte sau îi e teamă că pierde?



De-a lungul timpului, ne-am obișnuit ca MISA să dea replici pentru fiecare poziție publică la adresa sa, care nu-i convine.

Era destul ca într-un ziar obscur să apară o dezvăluire despre lucrurile imorale sau ilegale ce se petreceau în rândurile

organizației, că luau foc activiștii sau Biroul de Presă, care solicitau drepturi la replică, ce nu erau însă replici adevărate,

pentru că nu reușeau să combată dezvăluirile, ci erau doar ”sui-generis” răbufniri de ciudă, de genul ”ba pe-a mă-tii!”

În cele mai multe cazuri, MISA nici nu avea cum să dea o replică puternică și eficientă, deoarece dezvăluirile se bazau

pe probe solide, care proveneau adesea chiar de la organizație, din declarații sau acțiuni publice ale acesteia sau

ale cursanților. De exemplu, ce replică ar fi putut da MISA în cazul fotografiilor ce au apărut în presă de la spectacolele

de Miss Shakti fără perdea? https://www.libertatea.ro/stiri/foto-uite-cum-se-alege-o-miss-la-misa-497435

Consultând arhiva internetului cu înregistrările site-ului YE ulterioare apariției articolului cu fotografiile de la Miss Shakti

menționat, din 24 august 2010 (vezi rubrica ”Nou pe YogaEsoteric” la data de 22 septembrie link), se constată că

nu există nicio replică față de apariția acestor fotografii deși, cu doar o lună și jumătate înainte, în data de 10 iulie 2010,

pe același site era publicat un articol al lui Nicolae Catrina, în care acesta, întrebat de ce răspunde de fiecare dată când

cineva critică MISA în mod public și, mai mult de atât, răspunde utilizând un limbaj violent și plin de invective (arhivă),

a dat un răspuns ”ferm”:

Din partea lui Nicu Catrina: Dacă nu luăm atitudine împotriva răului, suntem părtaşi! 

Printre mailurile şi comentariile primite pe adresa redacţiei pentru Nicu Catrina, în urma publicării articolelor sale

recente, se regăseşte şi întrebarea: ”De ce ai scris aceste articole? Nu mai bine pur şi simplu ignorai acţiunile lor?”

Iată acum răspunsul transmis de Nicu Catrina pentru aceste mailuri şi pentru toţi cei care au pus întrebări similare:

„Atât în tradiţia indiană, cât şi în tradiţia creştină sau budistă etc., se indică foarte clar că trebuie să avem întotdeauna

curajul de a lua atitudine împotriva răului, mai ales atunci când acesta are tendinţa să prolifereze şi să pervertească

tot mai multe fiinţe umane. În caz contrar – menţionează, la unison, toate tradiţiile înţelepciunii – devenim

(din laşitate sau indolenţă, indiferenţă, egoism etc.) complici, tăinuitori sau părtaşi la acţiunea răului respectiv!

Aşadar, ne spune cu claritate orice tradiţie spirituală autentică, în situaţia în care asistăm la tentativele perfide ale

unor fiinţe umane decăzute din punct de vedere spiritual de a deturna alte fiinţe umane de pe calea spirituală pe care

ele o urmează, trebuie să fim în primul rând perfect conştienţi de faptul că intervenţia noastră oportună ar putea salva

una sau mai multe conştiinţe de la alunecarea în abisul infernurilor (ca urmare a influenţării lor de către agenţii răului

– fiinţele preponderent demoniace sau satanice) şi apoi să acţionăm cu curaj, fermitate, hotărâre, dar şi cu compasiune

(fără să întreţinem deci nici-un fel de gânduri de ură la adresa acelui om demoniac care a devenit un inconştient

instrument al răului) în sensul contracarării răului respectiv” – instructor yoga Nicu Catrina (arhivă)

Catrina include replicile la adresa celor ce critică MISA în categoria ”lupta împotriva răului”, adică orice critică

îndreptată împotriva MISA nu este oarecare, ci este malefică, ca și cum MISA ar fi din start eminamente dumnezeiască!

Din acest răspuns al lui Catrina, persoană cu o poziție importantă în MISA (practic al doilea după guru), reiese că de fapt

aceste replici nu sunt destinate să restabilească adevărul (care, de cele mai multe ori este exact cel prezentat de criticii

la adresa MISA și, prin urmare, nu poate fi combătut), ci sunt destinate să îi împiedice pe adepți să își însușească opiniile

și punctele de vedere critice la adresa ”școlii”. Desigur, oricine se poate întreba:

”Având în vedere că prin aceste replici se atrage totodată atenția asupra aspectelor criticate, nu cumva există riscul ca

adepții să conștientizeze aceste aspecte negative și să fie cuprinși de ”îndoieli demoniace”?”

Răspunsul este că, desigur, acest risc există, ba chiar se adaugă riscul suplimentar ca aceste critici să ajungă în atenția

unor cursanți care anterior nu le cunoșteau, dar ”conducerea școlii” a calculat că păstrarea tăcerii ar părea ca o recunoaștere

tacită a vinovăției și, în plus, cursanții care nu află criticile din presă sau bârfele din interior, demonstrează o atitudine

de inconștiență sau dezinteres, deci sunt ușor de manipulat prin aceste replici pe care au tendința să le ia de bune din start.

Mai mult, ”conducerea școlii” a dat aceste replici de negare chiar și în cazurile în care știa foarte bine că adepții sunt

conștienți că aspectele criticate sunt pe deplin reale, cum ar fi de exemplu replica la articolul ”Am refuzat să beau urina” (link).

Replica MISA se intitulează ”La MISA nu se realizează sex în grup și nici nu se bea urina” (link) și este cuprinsă detaliat

într-o postare de pe YE (arhivă), aceasta în condițiile în care toți adepții MISA știau că aceste lucruri se petrec, mulți dintre ei

chiar practicându-le, iar peste ani, guru Bivolaru avea să le recunoască implicit și chiar să îndemne la aceste ”practici speciale”

(link-uri către sex în grup 🔗 🔗, consumul urinei partenerilor de sex 🔗 🔗), îndemn la ”practici speciale” 🔗).

De altfel, Bivolaru a fost nevoit să recunoască practicarea băutului de urină chiar în fața anchetatorilor francezi, care l-au

arestat în 28 noiembrie 2023 și care au găsit, cu prilejul raziei efectuate atunci, recipiente cu urină rezervate femeilor

care așteptau să le vină rândul la ”inițierea” sexuală de către guru.

Așadar ”conducerea școlii” a calculat că, din moment ce oricum adepții cunosc realitatea aspectelor criticate și că

evident sunt de acord cu ele sau chiar le practică, deoarece continuă să participe la aceste cursuri, sunt riscuri mici

ca aceste replici să se întoarcă împotriva ”școlii”. Acest calcul meschin este dezvăluit și de faptul că, cel mai adesea,

neavând posibilitatea de a contrazice adevărul evident, ”conducerea școlii” recurge la distrugerea imaginii celor care

o critică, apelând chiar la invective pline de ură, cum a făcut-o în cazul fostului avocat al MISA, Mihai Rapcea, pe care

Catrina l-a bălăcărit în fel și chip, numindu-l cu duioșie ”avo-cățel”, în articolele ale căror adrese sunt disponibile

chiar în răspunsul lui Catrina, menționat anterior. Un alt exemplu este atacul la adresa celui care a făcut dezvăluirile

din articolul de presă menționat anterior, ”Am refuzat să beau urina”, conținut în postarea 

”Informaţii picante despre cel care este sursa reporterilor Libertatea” (arhivă).

Mai există o motivație a acestor replici și anume orgoliul celor de la MISA care, crezându-se de natură divină,

nu suportă ideea ca cineva să-i conteste. Un exemplu este articolul de linșaj scris de Catrina la adresa lui Rapcea

și intitulat penibil ”Impertinentul resentimentar Mihai Rapcea și elucubrațiile sale conspiraționiste” (arhivă).

Această manifestare de orgoliu dement a lui Catrina nu conține argumente care să anuleze afirmații ale lui Rapcea,

ci doar înjurături și așa-zise caricaturi de un penibil absolut. Catrina îl numește ”resentimentar”, dar tocmai propriile

lui resentimente sunt scoase la iveală de această infecție publicistică. Este doar o răbufnire de orgoliu dement,

exprimată printr-o reacție de ins retardat, reacție din categoria ”ba pe-a mă-tii!”.

Desigur că replicile solicitate ziarelor au în vedere și protejarea imaginii publice în vedere racolării de noi adepți,

dar replicile de pe site-urile MISA sunt dedicate exclusiv adepților, acestea nefiind citite de cei dinafara cursurilor.

În concluzie, MISA obișnuiește să emită replici față de critici, în primul rând pentru a-i menține pe adepți în cadrul

organizației, eventuala păstrare a tăcerii apărând ca o recunoaștere a faptelor criticate, iar fiecare astfel de replică

este un nou prilej de îndoctrinare. Așa a fost și în cazul podcast-urilor de largă audiență ce au fost difuzate

după arestarea lui Bivolaru din 28 noiembrie 2023 și extinderea anchetei la nivelul ATMAN.  

Mă refer la podcast-ul german ”Toxic Tantra” și la podcast-ul BBC ”Gurul cel Rău”. În cazurile acestea,

MISA a difuzat niște replici, dar acestea au fost strict pentru urechile propriilor cursanți, pentru că cele trimise

autorilor podcast-urilor nu au ajuns la public.

Au existat însă și excepții notabile. De exemplu MISA nu a dat niciodată vreo replică la articolele de pe acest blog.

Acest fapt apare în contrast cu replicile și atacurile către fostul ”forum anti-MISA”, al cărui nume au evitat însă

să îl pronunțe:

➢ Noi dovezi zdrobitoare privind implicarea unor agenţi ai serviciilor secrete şi mercenari în activităţile

site-urilor de propagandă împotriva MISA (link)

➢ Cine este cea mai înverșunată calomniatoare de pe site-urile de propagandă împotriva MISA (link)

urmat de un atac mizerabil la persoană

➢ Marea vedetă a showului anti-MISA. Trista poveste a femeii care şi-a ratat viaţa pentru că nu a vrut

ca soţul ei să facă YOGA (link)

Cei de la MISA au anunțat victorioși că au reușit să închidă forumul în instantă (”am înfrânt!”):

➢ Cel mai virulent site de propagandă împotriva MISA a fost suspendat prin decizie judecătorească (link)

pentru ca, numai după patru luni și jumătate, să scrie împotriva unui alt forum anti-MISA deschis pe Softpedia:

➢ Părerea unui cititor despre forumul anti MISA: Curat murdar! (link)

încheiat cu o invitație: 

”Trimite-ne şi tu relatări despre trăirile tale spirituale. Cele mai frumoase scrisori de la cititori vor fi publicate

pe site-ul nostru, iar relatările spirituale extraordinare vor fi premiate.”

Când nu au argumente, cei de la MISA răspund cu relatări ale adepților:

”Opiniile lor sunt greșite, ale noastre sunt de la sine adevărate!”

Desigur, cei de la MISA au încercat în subteran să închidă acest blog, prin plângeri la CNCD (link) și în instanță (link),

însă nu le-a mers. Deci îi deranjează teribil, dar evită cu orice preț să îi scrie numele, de parcă ar fi un cuvânt magic

care i-ar face să dispară instantaneu. Și există un motiv anume: spre deosebire de alte site-uri pe care sunt expuse

cel mai adesea opinii personale, pe acest blog sunt expuse dovezi concrete, zdrobitoare, adesea furnizate chiar de

cei de la MISA, deci imposibil de combătut de către ei. De asemenea sunt expuse declarații și acțiuni ale MISA care

se contrazic reciproc, ceea ce ar provoca un imens șoc adepților. Aici este un proces mental care i-a făcut pe mulți

să părăsească MISA: cursanții sinceri pornesc cu mare încredere în învățăturile ”școlii” și caută să și le însușească

și să le aplice cu seriozitate, dar când constată că acestea sunt contradictorii, nu mai știu cum să procedeze

și înțeleg că este o situație cu o singură ieșire corectă: părăsirea acestei organizații înșelătoare.

În alte cazuri, cursanții cu principii morale constată că învățăturile și acțiunile MISA contravin cu principiile afirmate

chiar de către MISA însăși și, din această contradicție, rezultă de asemenea plecarea lor din rândurile organizației.

Din contradicție se naște adevărul!

În ultimul timp a mai apărut o excepție: MISA nu a difuzat niciun fel de replică la ultimele două podcast-uri apărute

în mass-media: podcast-ul danez ”Drumul spre Paradis” (link) și podcast-ul suedez ”Secta Yoga” (link 1, link 2).

De asemenea, nu a avut vreo reacție față de podcast-ul sloven ”Secte printre noi? Exemplul școlii de Yoga a Fericirii

și Sănătății Fără Măsură din Ljubljana” (link). Nici măcar școala de yoga din Slovenia, la adresa căreia s-au făcut

acuzațiile conținute în podcast, nu a replicat pe pagina sa (link), ci doar în particular, către realizatorii podcast-ului!

 

E adevărat că în cazurile menționate, replica nu ar ajunge în public, fiind destinată doar realizatorilor anchetelor

sau propriilor adepți. Deci măcar pentru aburirea propriilor adepți ar merita să facă un efort, căci de rămânerea

adepților în rândurile sectei depinde existența lor, e o problemă de viață și de moarte. Dar atunci de ce n-au făcut-o?

O fi obosit măreața școală, care și-a arogat misiunea de salvare a lumii, să mai răspundă avalanșei de dezvăluiri

care se prăvălește fără încetare asupra lor în ultima vreme, aducând noi și noi mărturii și dovezi ale ticăloșiei lor?

(realizatorii celor două podcast-uri scandinave menționate au avut reporteri sub acoperire la cursuri și retrageri!)

Ei au dovedit că nu obosesc niciodată în a răspândi propagandă și minciuni și, oricum, sunt o întreagă haită și, dacă

obosește sau cade vreunul, îi ia locul un altul care abia așteaptă să ajungă în poziții înalte, în grațiile lui Grieg.

E prea ocupată MISA în această perioadă dintre tabere, în lunile iunie și iulie? După cum am spus, sunt mulți și ar trebui

să se găsească cineva care să facă treaba. Dovadă sunt cei de la MisaTV care, chiar și în această perioadă, produc câte

o emisiune nouă în fiecare duminică, pe teme care de care mai bizare și neinteresante. Măcar cei care freacă menta

în ashram-uri ar trebui să-și justifice șederea gratuită!

Nici măcar faptul că podcast-urile scandinave îi vizează pe cei doi Stoieni, nu ar fi un motiv suficient pentru tăcere.

MISA și protectorii ei ONG-iști au mai luat poziții de apărare în favoarea lor, deși nu i-a ajutat cu nimic pe cei doi.

E adevărat că, dacă ancheta s-a extins asupra celor doi lideri ai ATMAN, s-ar putea să se extindă pe viitor și asupra

altor lideri, dar acesta ar putea fi un motiv de luat poziții de apărare, exact ca într-o haită: latră unul, latră toți!

S-ar putea ca motivul tăcerii să fie altul. În podcast-urile scandinave, pentru prima dată Ashleigh Freckleton îi acuză

pe cei din ATMAN, cu nume și date. Până acum, în declarațiile sale din presă (link), de pe canalul ei de Instagram (link)

sau în podcast-ul din seria ”WhaTheFlok” (video 1, video 2) nu a numit secta și gurul cărora le-a căzut victimă.

Este adevărat că din declarațiile ei, se putea deduce foarte precis și dincolo de îndoială la cine face referire (link).

Însă cei de la ATMAN, deși i-au dat o replică și au amenințat-o voalat, nu i-au pronunțat niciodată numele, așa cum

au făcut-o de fiecare dată cu celelalte reclamante, chiar și dacă acestea apăruseră în spațiul public doar cu pseudonime.

De ce s-au ferit cu strășnicie să-i pronunțe numele și să dea detalii despre ea, fie și voalat?

Desigur, la început, câtă vreme Ashleigh nu îi acuza direct, cei de la MISA/ATMAN ar fi comis o imensă prostie

să-i dea replică, dând astfel de gol că e vorba despre ei. De fapt, cei de la TARA UK au făcut-o, dar au șters apoi postarea,

așa cum se poate constata din articolul menționat anterior, ”Cocoșatul de la Notre Dame (Cocoșelul din femeia noastră)”.

În plus, mai poate exista și următoarea rațiune: ”dacă până acum nu ne-a acuzat cu nume și cu date, să nu o provocăm,

că poate în cele din urmă se va liniști și nu va face reclamații la autorități!”

Dar acum, în aceste ultime două podcast-uri, Ashleigh îi acuză clar pe cei de la TARA, MISA, NATHA și pe Bivolaru,

ba chiar este și parte vătămată în proces dar, cu toate acestea, nu a venit nicio replică din partea acestora (!?)

Cred că motivul profund este că, în ceea ce o privește pe Ashleigh, deși ea nu îi acuză de abuz sexual, pentru că a refuzat

în ultimul moment să se deplaseze la locuința gurului din Paris, mărturia ei dovedește în cel mai înalt grad acuzația de

trafic de persoane, sechestrare de persoane și abuz de slăbiciune, care sunt cuprinse în dosarul penal care îi privește.

Să explic:

Despre toate celelalte reclamante, care au acceptat într-un fel sau altul să fie ”inițiate” sexual de guru, cei de la MISA/ATMAN

pot pretinde - și chiar au pretins - că inițial ele au consimțit la actele sexuale la care au participat, dar apoi, ”privind retrospectiv”,

s-au considerat amăgite și abuzate, răzgândirea petrecându-se, chipurile, sub influența insidioasă a activiștilor anti-secte,

ele având un interes material sau de răzbunare în a acuza mișcarea și pe liderii acesteia.

Două jurnaliste germane narează povestea unor auto-intitulate „victime” care au participat la cursuri de yoga organizate

în cadrul Federației Atman și au ”descoperit” ulterior, ”privind retrospectiv”, că ar fi fost implicate „într-o rețea de

manipulare și abuz de putere”, că s-ar fi confruntat chiar cu ”teroare psihologică”, iar în final, of și vai, au avut parte

de o ”inițiere tantrică” (de parcă ar fi luat vreun virus mortal). Dramă și suspans, țineți-vă bine. [...] 

Ascultătorul obișnuit remarcă încă de la început că ”victimele” relatează despre experiențe minunate, transformatoare,

care au răspuns unor nevoi sufletești profunde. În plus, recunosc singure că nimeni nu le-a forțat niciodată să facă

sau să nu facă ceva, nimeni nu le-a constrâns, nu le-a impus, nu le-a obligat. La toate activitățile la care au participat,

fie ele publice sau private, au participat pentru că așa au dorit. Erau majore, dispuneau de discernământ, ca dovadă

aveau chiar drept de vot. Numai că, stimați ascultători, ”privind retrospectiv”, aceste persoane consideră acum că

nu a fost alegerea lor, că au fost ”influențate”. Acesta va fi leit-motivul acuzațiilor și dovada „vinovăției”.

”Privirea retrospectivă” este o găselniță eficientă, care anulează complet faptele și adevărul, transferă responsabilitatea

asupra altcuiva și te face victima ideală. (sursa)

Toate trei povestesc despre experiențe minunate, despre cât de mult le-a ajutat practica yoga, despre comunitatea care

le-a primit cu iubire și fraternitate, despre faptul că au găsit răspunsuri la multe întrebări și că viața lor a căpătat un sens

superior. Și toate trei vorbesc și despre anumite experiențe erotice la care ar fi avut acces, conform propriei lor alegeri,

și pe care ulterior au ajuns să le considere experiențe traumatizante. [...] Eva admite că experiența ei  a fost voluntară,

iar atunci când a cerut să plece acasă a fost condusă elegant la gară. Dar percepția ei s-a schimbat după niște ani, când

a discutat – nicio surpriză aici – cu un activist anti-secte care i-a explicat că nu contează faptele obiective, în realitate

ea a fost victima unei secte, a fost spălată pe creier, abuzată și traficată. [...] Le-am pus la dispoziție celor două jurnaliste

câteva lucrări – de nivel academic, nu din gazete obscure – care arată cum de obicei foștii membri ai unor mișcări spirituale

și religioase ”află” că au fost ”victime” ale unor ”secte” abia după ce anti-sectanții binevoitori le ”deschid ochii”.

Și eventual le promit și despăgubiri dacă își vor tracasa ”abuzatorii” prin tribunale. (sursa)

Observăm recent o tendință bizară printre unii foști cursanți: apar așa-zise ”victime” care, cel mai adesea la adăpostul

anonimatului, se pretind ”traumatizate” de experiența lor la școala noastră de yoga. Adevărate căprioare sperioase

și iepurași temători, astfel de individe și indivizi își modifică vocea, își ascund fața și își schimă numele, pentru ca

nu cumva mâna lungă a ”cartelului yoghin multinațional”. [...] Unele pretinse ”victime” recunosc că nu li s-a impus nimic,

că nu au fost forțate în niciun fel, că au avut tot timpul posibilitatea de a alege (știm că ne repetăm afirmând că o metodă

infailibilă de a lua decizia corectă este consacrarea, pe care o cunoșteau cu toții și cu toatele), dar afirmă că ”nu poți

să refuzi pentru că știi că vor fi consecințe uriașe”. Ce consecințe, mai exact? [...]   (sursa)

Acestea sunt narativele MISA, prezente în postări de pe site-ul său oficial dar, cu excepția impresiei bune din perioada

de început a participării la cursuri, fostei cursante Ashleigh nu i se potrivește NIMIC din aspectele invocate:

➢ ea a ieșit public, sub identitatea reală, cu o relatare în presă (link) preluată de întreaga mass-media internațională

(link), inclusiv cea din România (link), încă ÎNAINTE de a depune reclamații împotriva mișcării de yoga, ceea ce exclude

ideea ”răzgândirii retrospective”, baza apărării MISA/ATMAN și a liderului Bivolaru în instanță și în fața opiniei publice.

Înainte de aceasta, în septembrie 2020, crease o pagină pe internet despre secte (adresa), unde a postat inclusiv despre

experiența ei cu secta (video).

➢ a declarat public că era interesată doar de yoga și nu de Tantra (declarație video 1, video 2)

➢ invitația de a-l întâlni pe guru la Paris a venit după ce participase la o retragere de yoga în Danemarca.

Nu solicitase o întrevedere cu acesta, nu a știut pentru ce a fost invitată la el, crezând că era vorba de discuții despre

yoga, așadar întâlnirea nu a fost la inițiativa ei, așa cum a declarat Bivolaru despre cursantele care au fost la el.

”Ai fost invitată și nu ești obligată să mergi, dar este integrat pentru tine”, integrat este ceea ce se spune când implică cumva

că este aliniat spiritual sau face parte din calea ta sau este corect, iar când ghidul spiritual spune că este integrat pentru tine,

atunci ar trebui să o faci. Adică, de ce ai pune la îndoială asta? Se simte cumva că îți ia elementul de alegere, pentru că

te-a integrat, nu?

➢ și-a dat seama că fost chemată la o inițiere sexuală în timp ce era în ”Casa de Așteptare”, după ce i-au fost difuzate

filme porno și înregistrări video cu femei care fuseseră la inițiere cu gurul. În casă erau afișate foarte multe reguli stricte,

ca și cum nu era oaspete într-o călătorie de plăcere, ci înrolată într-o cazarmă.

Din cele expuse până acum, sunt constituite condițiile de încadrare la infracțiunea de trafic de persoane: racolare,

triere, transport și cazare la o adresă necunoscută, în condiții de clandestinitate, de către un grup organizat,

cu reținerea actelor de identitate, a telefonului și a banilor, sub puterea unui jurământ de păstrare a secretului.

În continuare:

➢ ea a refuzat să se deplaseze la locuința secretă a gurului, i-a trimis acestuia un bilet în care îi explica faptul că

nu dorește să fie inițiată sexual ci, dacă tot a ajuns acolo, să discute despre yoga. 

Ashleigh ajunge să citească unele dintre textele lui, care descriu ce se întâmplă cu femeile care spun ”nu”.

– Dacă o femeie are ocazia să-l întâlnească și spune ”nu”, atunci este proastă, superficială și fluctuantă și e destinată

unei vieți de suferință și karmă negativă, iar sufletul ei va regresa.

Gurul i-a răspuns că refuzul ei este urmarea ego-ului și a demonilor care o împiedică:

Și el a răspuns și a scris totul cu cerneală roșie cu majuscule îngroșate, ceva de genul:

"Minți! Minți și exagerezi, pentru că îți place să trăiești în minciună, pentru că ai un ego mare și multă rea voință.

Numai tu răspunzi în acest fel, pentru că ești manipulată de demoni care nu vor să primești putere divină” și a spus

că, ”făcând inițierea, ar avea un efect de exorcizare așa că, dacă ar face sex cu mine, mi-ar exorciza demonii”. (video)

Așadar asupra ei a fost săvârșit și abuz de slăbiciune, prin persuasiune și presiune colectivă, prin îndoctrinare și promisiuni, 

prin insistența de a ceda gurului, în condițiile în care cursanta era singură, într-o locație necunoscută dintr-o țară străină,

fără bani, acte și telefon. Această mărturie contrazice declarația dată de guru anchetatorilor, în care a pretins că femeile

ar fi avut inițiativa de a veni la el pentru a discuta despre yoga și unora dintre ele li s-ar fi trezit acolo dorința de a fi inițiate

sexual (link). De asemenea, presiunea insistentă realizată atât de către guru, cât și de către alte cursante asupra ei, de a ceda

și a accepta inițierea sexuală, contravine ”regulilor de aur” atât de invocate la MISA, de angrenare într-o fuziune amoroasă

NUMAI dacă există IUBIRE INTENSĂ și NUMAI DUPĂ primirea RĂSPUNSULUI AFIRMATIV la CONSACRARE.

➢ refuzând din nou să cedeze, ea și-a exprimat dorința de a părăsi CHIAR ATUNCI locația, dar a fost nevoită

să ceară permisiunea de la guru și să aștepte aprobarea, până a doua zi.

Fiind împiedicată să părăsească acea locuință conform voinței ei, în condițiile în care îi erau confiscate actele banii

și telefonul, acest fapt se încadrează la sechestrare de persoană.

Iată de ce este atât de incomodă și chiar de periculoasă pentru cei de la MISA/ATMAN mărturia lui Ashleigh!

În cazul celorlalte cursante, acuzațiile enumerate - trafic de persoane, sechestrare de persoane și abuz de slăbiciune -

pot fi șubrezite de mențiunea că acestea au acceptat - chiar și prin amăgire - să ia parte la ”inițiere”, cu tot ce a presupus

și, de asemenea, de insinuarea că acțiunea legală ar fi motivată de răzbunare și de pretenții financiare.

Dar în cazul lui Ashleigh, nimic din toate acestea nu stă în picioare! Mai adaug că mărturia lui Asheigh este întărită

- ca și în cazul celorlalte reclamante - de faptul că relatările despre modul în care a fost adusă la Paris și despre condițiile

în care a fost cazată, au fost confirmate de ceea ce a constatat poliția franceză atât în timpul supravegherii în secret

a locațiilor MISA timp de peste un an, cât și de ceea ce s-a găsit în acele locații în urma raziilor.

Și tot din motive asemănătoare, cei de la MISA vor evita să pronunțe numele acestui blog, care este o oglindă ce le este

pusă în față și în care ei își văd întreaga hidoșenie morală. Le este frică de adevărul pe care nu-l pot nega sau ascunde!