Podcast fake în regia ATMAN



Recent creatul canal YouTube TwistedMediaExposed, care se ocupă cu ”răsucirea” (răstălmăcirea) producțiilor

media ce demască măreața federație ATMAN, a ouat o nouă mărgică: un video intitulat ”Seria documentară

”Twisted Yoga” : ”Modelarea percepției publice de către mass-media” (video), subtitrat (doar) în limba

română, ca să nu avem vreo îndoială de unde vine avizul. Cum altfel se explică faptul că, dintre toate limbile

pământului, doar subtitrarea în română e disponibilă? Subtitrarea în limba engleză este doar cea generată

automat de către YouTube. E adevărat că aceasta nu e necesară din moment ce emisiunea este vorbită în 

engleză, dar o astfel de subtitrare ar fi ușurat foarte mult crearea subtitrărilor în alte limbi, ceea ce se pare că

nu este o prioritate a acestui canal media. Dacă toți cursanții celorlalte școli sunt atât de buni vorbitori de engleză

încât lor nu le trebuie subtitrare în limba lor maternă, nu la fel sunt și cei din România, încât să nu aibă nevoie

de subtitrare? Este clar că video-ul a fost trimis mai întâi pentru ”avizare” către ”Conducerea Școlii”, care

se află în România (mai ales după decapitarea conducerii ATMAN prin arestarea soților Stoian).

Videoclipul este prezentat de un instructor principal de Tantra din Danemarca, Sahajananda (fost Joachim)

Porslund - care are o invitată din Cehia, Marie Sterbova, absolventă de jurnalism, reporter și redactor de știri

la radio, autoare de emisiuni și povești pentru copii (detalii). 

Această producție se vrea un podcast în care un reprezentant al unei școli membre în ATMAN are ca invitată

o jurnalistă neutră și obiectivă din Cehia, dar este în realitate o făcătură. Nu asistăm la o discuție live, spontană,

în care, așa cum ar fi firesc în cazul a doi interlocutori ai unui podcast care se află în țări diferite, legătura

este prin internet și imaginile sunt filmate prin camere web, ci este vorba despre imagini filmate în studiouri

diferite cu camere normale, iar invitata are ditamai microfonul de studio radio! Nu e vorba despre o discuție,

cei doi își fac numerele conform unui scenariu, apoi filmările sunt montate.

”Jurnalista” citește de pe foaie și a venit bine ”pregătită”, cunoscând o mulțime de amănunte despre ATMAN,

este fan Introvigne până la venerație și poate o apropiată a acestuia (îi pronunță corect numele în italiană

- ”Introvinie”), știe detalii pe care nu mulți le cunosc, de exemplu despre ”expertul” în secte Karl Nylund,

pe care (doar) cei de la MISA îl invocă atunci când vor să se scuture de stigmatul de sectă (detalii).

Cei doi își ridică mingea la fileu unul altuia, își dau ”legătura” reciproc, unul preia exact de acolo unde celălalt

lasă discuția și apoi o continuă, un teatru penibil. Invitata cea neutră apără ATMAN mai ceva decât avocații

acesteia, iar la final face reclamă cursurilor de Tantra și cărților lui Introvigne!

O altă dovadă a falsului și a aranjamentului de culise este furnizată chiar de către prezentator, care pretinde că

discuția a avut loc chiar în ziua premierei documentarului Twisted Yoga, citez:

Sunt foarte curios să aud părerea ta, Marie, din perspectiva mass-media, cu privire la diversele producții care

au fost realizate, care au devenit apoi podcast-uri în Marea Britanie, în Danemarca, în Suedia, în Germania,

în Portugalia recent, și de asemenea foarte recent, de fapt chiar azi, a avut loc premiera pe Apple TV a unei

producții media numită Twisted Yoga, care abordează de asemenea controverse legate de Gregorian Bivolaru. 

Când or fi avut cei doi timp să vizioneze toate cele trei episoade și să le mai și analizeze? De ce prezentatorul

a apelat tocmai la respectiva jurnalistă și tocmai din Cehia și nu la alta, de unde știa că ea a vizionat serialul,

când a avut timp să o contacteze și să stabilească o discuție, cum de s-a nimerit ca tocmai atunci ”jurnalista”

să fie disponibilă? Maestrul scamator Sahajananda (Sahaja înseamnă - culmea ridicolului - spontan, natural!)

se dă de gol: mai întâi declară că ”în cazul serialului Apple, trebuie să recunosc că nu l-am vizionat de fapt

până la capăt, tocmai a apărut astăzi, așa că încă trebuie să văd ultima parte” (secvență), iar ceva mai încolo

o comite, citez, ”de asemenea la începutul celui de-al treilea episod, cred, din seria Apple, mai există ceva

aproape comic, un fel de dramatizare excesivă” (secvență). ”N-am văzut a treia parte, dar de fapt am văzut-o”!

Cel mai probabil filmările au fost făcute pe parcursul mai multor zile, iar între timp prezentatorul a uitat ce a spus,

iar gafa nu a fost sesizată ulterior la montaj, când au lipit bucățile ca să dea aparența unei discuții continue.

Nici ”jurnalista” nu se lasă mai prejos, dându-se și ea de gol: ”Aceste trei aspecte sunt cele cu care am lucrat

în principal, când am citit articolele, când am studiat podcast-urile și de asemenea recentul documentar de pe

Apple TV” (secvență). Nu te referi la un film, care tocmai a avut premiera în ziua respectivă, ca fiind ”recent”!

Totul conduce spre următoarea concluzie: nu ar fi fost timp ca toate aceste aranjamente, cu realizarea legăturii

și cu studiourile, cu analiza detaliată, să fie făcute chiar în ziua premierei. Apoi, cum își permite prezentatorul

să facă analiza unui documentar despre care declară că nu l-a vizionat în totalitate (deși s-a dat de gol că l-a văzut)?

Cel mai probabil analiza a avut loc la câteva zile după premieră, s-a stabilit scenariul, cei doi au primit întrebările,

au răspuns tot după scenariul dinainte stabilit, apoi a fost realizat montajul. Totul a fost o regie! La puneri

în scenă și la manipulări, cei de la ATMAN sunt primii, doar că totul le iese pe dos, de geniali ce sunt...

Conținutul discuției este în nota falsului în care a fost realizată producția. Mai întâi, este creată aura de ”expertă”

a invitatei, spre a da un aer de analiză serioasă și plină de competență atotștiutoare:

Sahajananda: În acest interviu analizăm mai în profunzime diversele mecanisme pe care le folosește în general

mass-media și care au fost folosite și în unele dintre aceste producții. Dez-torsionăm mass-media dis-torsionată.

Mă aflu alături de Marie Sterbova, o jurnalistă din Republica Cehă. Ea a lucrat la radioul național ceh ca reporter

și prezentatoare de ştiri, realizând mai multe documentare radio de-a lungul activității și carierei sale acolo.

În acest podcast, în discuția de azi vom aborda producțiile media din ultimii ani legate de Gregorian Bivolaru.

Marie Sterbova: Interesul meu pentru acest subiect a venit în mare parte din faptul că am studiat științele

media și sociologia la universitate și am studiat mult despre modul în care mass-media poate influența percepția

noastră asupra realității, cum poate modela articolele. În acest caz, analizând mai în profunzime podcast-ul,

documentarele și, de asemenea, articolele sau interviurile realizate cu autorii documentarului de pe Apple TV,

mi-am dat seama că putem observa o mulțime de mecanisme care pot fi utilizate în producția media pentru

a crea o poveste, pentru a modela percepția publicului. 

”Uu, deși abia am terminat de vizionat filmul care a avut premiera chiar azi, deja l-am studiat în profunzime și

am vizionat și interviurile realizate cu autori câteva zile după premieră. Vă dezvăluim mecanismele de modelare

a percepției publicului, noi suntem obiectivi și, de aceea, înainte chiar de a începe prezentarea și analiza faptelor,

vă spunem să nu le credeți, că tot ce vedeți este distorsionat, dar noi nu vă modelăm, nuuu!”...

Sahajananda: Așadar, în lumina acestei cercetări, cum vedeți că sunt implementate acestea în producțiile

media legate de Gregorian Bivolaru? Este obiectiv? Neutru? Acoperă toate unghiurile sau lipsește ceva? 

Poate ne poți da câteva exemple din ceea ce ai descoperit în studiul tău asupra acestor producții. 

Marie Sterbova:  Aș începe cu principiul controlului narativ, sau, altfel spus, decizia cu privire la cine este

ascultat și ce informații sunt ascultate, a cui voce nu este ascultată și ce informații sunt omise. Deci, dacă

ne uităm la podcast-uri, dacă ne uităm la documentarul de pe Apple TV, vocile care sunt auzite sunt cele ale

persoanelor care spun că sunt victimele, care au fost abuzate sau manipulate. Asta înseamnă că au competența

conferită de situație. Au o anumită experiență și sunt competenți să vorbească despre acea experiență pentru că

li s-a întâmplat lor. Apoi avem foști elevi ai diverselor școli de yoga, care nu au fost implicați direct în situații,

dar erau prieteni cu cineva care a trecut printr-o anumită situație, iar apoi avem experți, putem spune, sau

persoane care au dreptul să vorbească pe baza statutului lor oficial. Iar aceștia sunt activiști anti-secte sau

un polițist, un avocat. Acesta este cazul documentarului de pe Apple TV. Vocile care sunt lăsate deoparte,

totuși, sunt ale elevilor activi ai MISA sau ai oricărei alte școli care aparține Federației Yoga Atman, oameni

care au o experiență pozitivă, oameni care frecventează cursurile de 20 de ani sau mai mult. 

comentariu: Chiar potrivit celor spuse de experta, ”elevii activi ai MISA cu experiență pozitivă” nu sunt

competenți să vorbească despre cele prezentate în film, pentru că NU li s-a întâmplat lor! Este ca atunci

când restul femeilor de pe glob spun despre un violator prins în flagrant: ”acest bărbat nu mi-a făcut nimic”.

Asta nu exclude în niciun caz violul petrecut în realitate. Adepții MISA trăiesc în această himeră că relatările

”pozitive” ale celor care nici măcar nu știau că Bivolaru se afla la Paris, ar trebui să dovedească nevinovăția

acestuia! Aceasta face parte cel mult din lupta de imagine, prin crearea unei contraponderi la acuzații, dar nu au

nicio relevanță pentru cauza juridică și denotă atât neînțelegerea situației, cât și disperarea celor rămași fără

argumente. Cazul acestuia se dezbate în instanță, nu în mass-media! Cei care nu au vreo legătură cu faptele,

nu pot fi martori în acest proces.

Marie Sterbova: Dar în acest caz sunt prezente doar vocile care critică Şcoala, iar vocile care ar spune informații

de susținere sau favorabile sunt omise. Reiese că autorii preferă un anumit tip de narațiune, că este creată

o poveste stereotipică, despre bine și rău în care prezinți răufăcătorul ca fiind rău tot timpul. Nu se menționează

că poate, de fapt a făcut ceva bun... și astfel, povestea este polarizată între bine și rău.

comentariu: Naziștii ”colecționau” opere de artă de pe unde apucau, Adolf Hitler era pasionat de pictură,

îi plăcea Wagner și, pe deasupra, mai era și vegetarian. Concluzia podcast-ului: a făcut și lucruri bune, bun băiat...

Sahajananda: Poate ar fi bine să vă relatez din experiența mea aici, ca instructor yoga în Danemarca, la Copenhaga,

în cadrul acestei mișcări de yoga de care vorbim. DR (radioul danez) a realizat recent o producție de amploare.

Au muncit vreo doi ani la realizarea emisiunii audio despre mișcarea yoga, care a fost chiar așa cum ai spus,

foarte unilateral, foarte critic, părea să aibă o structură narativă evidentă, care a fost cumva decisă dinainte.

În acel proces ne-au contactat și pe noi și ne-au invitat să oferim comentarii, dar ne-au invitat într-un mod

foarte controlat. Mai întâi, am răspuns că am dori să ne întâlnim neoficial, pentru a discuta despre contextul

producției, dar și pentru ca ei să înțeleagă puțin despre mișcarea yoga și cum arată lucrurile din interior.

De fapt i-am invitat la școala de yoga de aici, dar au refuzat, au spus că nu vor să vorbească cu noi decât

dacă primesc răspunsuri la anumite întrebări foarte specifice și într-un mediu foarte controlat, pe care să îl

decidă ei, adică noi să mergem la studioul lor și așa mai departe. 

comentariu: ”Mai întâi, am răspuns că am dori să ne întâlnim neoficial, pentru a discuta despre contextul

producției”. Adică cei de la ATMAN voiau și ei să controleze mediul, dar tot ceilalți sunt capii răutăților!

Este un fapt de notorietate că, pentru a purta o discuție cu presa, cei de la MISA/ATMAN cer să vadă întrebările

înainte. Dovadă, Bivolaru citind de pe foaie răspunsuri dinainte redactate și corectate la întrebări dinainte primite!

(video)

Sahajananda: În schimb, au trimis o jurnalistă sub acoperire la unul dintre evenimentele noastre. Am organizat

un festival mare, ea a venit acolo, a înregistrat întregul eveniment cu un microfon secret, chiar şi video, cred,

deși la înscrierea la eveniment era clar specificat că nu se poate înregistra la acel festival. A trebuit chiar

să îi presăm juridic spunându-le: Dacă vreţi să difuzaţi înregistrarea, vă trebuie acordul nostru. Nu puteți

folosi înregistrări făcute în secret, cu oameni de la un festival. 

comentarii: Doar cei de la MISA/ATMAN au voie să folosească înregistrări cu femei goale după ce ies de la

inițierea sexuală cu Bivolaru, în caz că acestea își schimbă versiunea, așa cum au făcut TARA Yoga și Bogdan

Rădășanu cu declarațiile Mirandei Grace, difuzate în fața colegilor ei de curs! (min5:sec58 video). Cât despre

înregistrări făcute sub acoperire, o reportera suedeză s-a înscris la o retragere tantrică a NATHA și a participat

la ritualuri ”de depășire a limitelor”:

Stoian:

Vom lua o mică pauză pentru a ne pregăti pentru a doua parte. Vom face un fel de ritual de admirație-adorație,

în care bărbații și femeile vor avea șansa să aplice aceste lucruri. Vom implica și forțele subtile pentru a decide

cine ce (rol) joacă. Veți vedea în ce fel! Așadar, în acest fel, vom pune puțină savoare acestui joc. (video)

Însă chiar înainte de a se ajunge la orgie, de comun acord cu redacția, reportera a părăsit retragerea. 

Detaliile și discuțiile pot fi citite aici link. Cât despre înregistrările făcute sub acoperire, acestea nu pot fi difuzate

public, dar pot fi înaintate către autorități dacă acestea conțin elemente de natură penală, ceea ce probabil

s-a și petrecut, că doar nu i-or fi umflat pe alde Stoian pentru că au aruncat hârtii pe jos. Despre acestea toate,

duhul corectitudinii și sincerității Sahajananda nu pomenește nimic, sperând că nici adepții ATMAN nu ascultă

podcast-urile pe motiv de îndoieli demoniace...

În continuare, imparțiala și neutra jurnalistă îl invocă pe maestrul Introvigne:

Marie Sterbova:

Așadar, pentru mine a fost surprinzător faptul că, de exemplu, cercetătorul italian Massimo Introvigne, a apărut

într-o singură emisiune radio din toate cele 3 pe care le-am studiat, pe lângă documentarul de pe Apple TV.

El a apărut doar în emisiunea suedeză unde a spus chiar că dânsul, personal, nu crede că aceste abuzuri

au avut loc, [...] însă dacă vorbim despre femei adulte care consimt la ceva și care după mulți ani decid altfel,

atunci este nevoie de o cercetare mai aprofundată sau de o evaluare mai detaliată. 

comentarii: Aceasta este o altă teză mincinoasă a ”maestrului”. În realitate, femeile au resimțit abuzul chiar

la ultima întâlnire cu gurul și a trecut ceva timp până să vorbească public și să acționeze judiciar.

Marie Sterbova:

E destul de interesant că s-a făcut astfel încât, după ce a vorbit dânsul, a vorbit o altă expertă - Tova Olsson,

care practic a infirmat ceea ce a spus dumnealui. Iată un alt mod de a construi o poveste. Prezinți un argument

și apoi închei cu un contra-argument. În acest caz, dânsa încheia mereu. Deci dânsul a spus ceva pozitiv,

iar doamna nu l-a contrazis, doar a spus ceva opus. Și după cum știți, cel care are ultimul cuvânt este cel ale

cărui cuvinte rămân în urechile ascultătorului. Dacă, teoretic vorbind, întreaga poveste ar fi construită diferit,

dacă dânsa ar fi vorbit prima şi abia apoi Massimo Introvigne, rezultatul ar fi mult mai favorabil, ar fi mult

mai relaxat și deschis. Dar ordinea în care au decis să aranjeze declarațiile este întotdeauna aceeaşi: 

dânsul spune ceva care apoi este negat sau respins de declarația următoare, a unei alte persoane. 

comentariu: ”Dânsul a spus ceva pozitiv, iar doamna nu l-a contrazis, doar a spus ceva opus”.

Minunată mostră de logică: dacă el spune că e albă și ea zice că e neagră, nu îl contrazice... Și continuă:

”Pentru că ea a avut mereu ultimul cuvânt, a fost manipulare. Dacă maestrul ar fi avut cuvântul ultimul,

era mai favorabil, deci mai corect!” Oricum cineva trebuia să fie ultimul! Care ar fi fost rezolvarea? 

Să se dea cu banul? Iată dovada supremă că pentru cei de la ATMAN nu contează adevărul sau argumentele,

ci imaginea care rămâne. Nu e o luptă pentru adevăr, e doar o luptă pentru imagine. Și tot astfel își dă arama

pe față jurnalista cea imparțială, care vrea ca Introvigne să aibă ultimul cuvânt. Cât despre Sahajananda, 

nu existau niciun fel de îndoieli, așa că nu e vreo surpriză felul în care preia ideea de la invitată și o continuă:

Sahajananda:

Există, în general, o reticență în a-i prezenta pe cercetători, pe ambasadorii drepturilor omului din domeniul

sociologiei, care de zeci de ani protejează diverse mișcări spirituale împotriva abuzurilor din partea aparatului

de stat, a guvernelor, a presei, a feluritelor, așa cum ai menționat, mișcări sau grupuri anti-secte care, mai ales

în acest caz, înfloresc în Franța, deoarece sunt sponsorizate de stat. Acestea sunt practic mână în mână cu statul.

Nu sunt o unitate independentă care să aibă vreo neutralitate. De fapt, ei lucrează mână în mână cu procurorii

din Franța, în jurul mișcărilor spirituale, nu doar în acest caz, ci și în alte cazuri. Și totuși, ei sunt experții

chemați în sala de judecată, ei sunt cei intervievați de presă. Și, așa cum ați menționat, ei sunt cei care 

au întotdeauna ultimul cuvânt. 

comentariu: Mama lor de organizații anti-secte, care sunt mână în mână cu răii de procurori și de judecători,

care îl persecută pe trimisul lui Dumnezeu! Noroc de maestrul Introbine, care e mână în mână cu sectele!

”Și totuși, ei sunt experții chemați în sala de judecată”. Dar cine să fie chemat, expertul Intro care din start

nu crede în declarațiile victimelor și zice că victimele spun ”povești de capă și spadă”? (detalii)

Sahajananda:

Și mai este și faptul că, de exemplu, în recenta producție Apple, toate personajele actorii, personajele din spectacol,

pentru că seamănă foarte mult cu un spectacol, inclusiv modul în care este filmat șamd, pare mai degrabă

ficțiune în unele părți, toți aceştia sunt ceea ce literatura de specialitate sau sociologia numește ”apostați”,

adică oameni care au părăsit un anumit mediu spiritual cu resentimente, cu anumite rezerve sau chiar cu conflicte

cu alte persoane din acel grup sau mișcare. Nici acest aspect nu e pus nicăieri sub semnul întrebării. Ei nu pun

la îndoială trecutul acestor felurite persoane. Le sunt descrise într-un anumit fel psihologia, dar nu în contextul

interacțiunilor lor cu alte persoane din acele mișcări spirituale și fără explicarea diferitelor situații apărute.

Faptul că, în realitate, au părăsit mișcarea datorită unor conflicte personale cu alți membri ai mișcării, nu sunt

menționate deloc. 

comentariu: În realitate, autoritățile nu au luat din start, ca adevăr incontestabil, declarațiile victimelor. 

Acesta ar fi fost cazul dacă poliția s-ar fi dus direct peste guru și l-ar fi arestat. În schimb, au postat agenți

ca să supravegheze locațiile, pentru a verifica situația la fața locului și, ca să vezi coincidență, au constatat

că declarațiile victimelor se potrivesc cu realitatea și, după colectarea probelor, l-au săltat pe guru. Dar acest

aspect al supravegherii anterioare și prinderii în flagrant, e trecute sub tăcere de liderii sectei ATMAN, deși

adepții ar trebui să se întrebe ce a făcut poliția franceză între depunerea reclamațiilor în vara lui 2022 și 

arestarea gurului în toamna anului următor. Iar tata proștilor de la ATMAN, Sahajananda cel euforic, continuă

cu aberațiile, susținut de imparțiala lui invitată:

Marie Sterbova:

Nu sunt atât de mulți cei care vorbesc acolo și că aceștia tind să apară în mai multe emisiuni. De exemplu,

Miranda apare atât în emisiunea radio a BBC, cât și în cea portugheză, precum și în documentarul Apple TV.

Mihai Rapcea apare atât în emisiunea portugheză, cât și în cea de la BBC. Din exterior par a fi o mulțime

de oameni, dar dacă privești mai atent, îți dai seama că sunt puțini și că doar se mută de la o emisiune la alta. 

Sahajananda:

De fapt, numărul celor implicaţi e foarte limitat, comparativ cu dimensiunea și amploarea care se vrea să fie

prezentate în diverse producții media. Adică împotriva unei mișcări uriașe, cu mii de oameni, avem de-a face

cu numai o mână de oameni care au pus totul laolaltă... Totuși, toate acestea se petrec cu ajutorul, se pare,

al unor experți din acest domeniu anti-secte, al unor terapeuți, poate chiar al unor procurori, al unor instituții

media foarte dornice, care, fie din motive de câștig economic, fie din alte motive legate de carieră, sau poate

din motive politice, s-au implicat în crearea diferitelor producții media, care, se pare, toate au cam aceeași

structură narativă, absolut toate. 

comentarii: La ATMAN adevărul se stabilește prin vot, nu prin probe! ”Uu, sunt foarte puțini care vorbesc!” 

După cum s-a mai spus aici, sunt mult mai mulți cei care au plecat, iar simpla părăsire a sectei este și acesta

o declarație împotrivă, că nu-i nimeni nebun să spună ”era atât de bine, că n-am mai suportat și am plecat!”

”Uu, au plecat supărați și au început să critice!” Dar cum să plece, fericiți? Cine pleacă de bine?

Ar fi vorbit mult mai mulți, dar le-or fi fost frică de jurămintele bivolare de tip ”să mor eu dacă divulg”.

Sau le-o fi fost rușine să recunoască faptul că au fost amăgite și siluite de guru. Dar chiar și așa, cu cele 

câteva reclamante, cum se face că ele au mereu dreptate, că realitatea a fost exact așa cum au descris-o, 

iar ăia mulți relatează numai aiureli? Din prostie, dar și din lipsă de informare, că nici nu vor să audă:

Marie Sterbova:

Aș spune că informațiile verificate ce mai apar despre procesul din Franța sunt foarte puține sau inexistente.

Asta înseamnă că în mare parte, ceea ce auzim sau citim sunt presupuneri sau speculații, oameni își creează

propriile versiuni, iar crearea unei anumite imagini publice poate influența decizia judecătorilor. Au fost

realizate chiar studii pe această temă, dovedind că modul în care mass-media prezintă faptele poate influența

decizia judecătorilor. 

comentarii: Chiar și cu informații puține, dacă îți pui întrebări și îți merge minte, poți deduce multe. De exemplu,

numai din declarația gurului în fața instanței, la propunerea de arest preventiv, care a fost în toată presa mondială,

și anume că ”după ce a trecut de etapa ”consacrării”, femeile ”l-au iubit” la el acasă” (sursa), se poate deduce

că gurul a fost nevoit să recunoască deoarece a fost prins în flagrant. Din declarația Mirandei de la ieșirea

de la guru, difuzată de BBC și inclusă într-o emisiune a MisaTV, se dovedește că ea a fost la inițierea sexuală.

Din declarația avocatului victimelor, R. Bosselut, ce apare în documentarul AppleTV, reiese că tot cazul se învârte

în jurul dezbaterii dacă a fost sau nu consimțământ, ceea ce este în acord cu concluziile din pasajele anterioare.

Dar cum ar consimți o femeie precum Miranda să dea declarații în pielea goală după ieșirea de la guru și să

rostească fraza-tip ”dacă voi uita toate acestea, voi dovedi că sunt o femeie superficială și schimbătoare”,

declarație ce a fost scăpată la MisaTV?

Ideea subtil inoculată, cum că ”modul în care mass-media prezintă faptele poate influența decizia judecătorilor”

reprezintă o pregătire mentală pentru sentința previzibilă. 

Marie Sterbova: 

Tot ce s-a spus despre abuzuri, răpiri și îndoctrinarea oamenilor e extrapolat asupra tuturor școlilor care

aparțin Federației Atman, sugerând cititorului, într-un mod foarte subtil, că școlile sunt foarte periculoase

și că, deși liderul se află acum în închisoare, organizația încă funcționează. Ceea ce mi se pare iarăşi destul

de perturbator este faptul că includ în poveste nu doar școlile și elevii lor, ci şi oameni care nu au habar

despre ce e vorba, care nu au participat niciodată la aşa ceva, și îi prezintă ca fiind ceva periculos.

Sahajananda:

De asemenea, din ce am văzut, ei au această idee foarte puternic reprezentată că toate variatele activități

care au loc în școlile locale de yoga din toată Europa, chiar din întreaga lume, sunt cumva menite să atragă

oamenii înspre această posibilitate de a fi invitați apoi să se întâlnească cu guru. Și astfel, ei criminalizează

(incriminează, n/a) sau încearcă să incrimineze învățăturile, spunând că este un fel de capcană, mai ales

pentru femeile tinere şi că totul a fost de fapt planificat de la început, nu ca o educare a oamenilor pe calea

spirituală, ci pentru a avea, în realitate, această rețea criminală, așa cum o numesc chiar și pe Apple TV,

spunând că e o infracțiune reală, Adică că nu mai e doar o presupusă infracțiune, ci e deja o poveste despre

infracțiuni reale, despre o rețea de trafic sexual în interiorul școlilor de yoga tantrică. 

Marie Sterbova: 

Impresia mea a fost că se creează o imagine a tuturor acestor școli individuale ca fiind un fel de rețea criminală

hiper-organizată, ce se concentrează pe generarea de bani din traficul de femei şi că această informație provine

chiar de la acești foști membri ai școlii, şi că nu este ceva ce a dovedit vreo anchetă şi nici nu e vreo voce

din exterior care vine să spună că așa stă treaba. 

comentarii: Exact așa și este! Pentru că femeile au ajuns la Bivolaru din toate țările cu excepția Franței 

și nu puteau să găsească singure locația fugarului Bivolaru! Pentru multe a fost o surpriză, nu ceruseră 

și nici nu știau pentru ce sunt invitate. Iar instructorii și chiar adepții reprezintă un pericol, prin efortul 

de convingere (presiunea colectivă), din moment ce gurul nu a fost prezent nemijlocit, deci nu putea 

acționa decât prin intermediul altora! Evident că rețeaua ATMAN este pericolul, căci aceste femei

n-au  ajuns la guru prin agenția de turism! Totul a fost planificat de către Bivolaru încă de la crearea 

MISA: liber la Tantra din primele luni de curs, Viluțele de la București și Costinești, concursul Miss 

Shakti, grupurile de shakti, vacanțele-cadou pentru fete la Viluță, orgasmul urinar, sistemul care ducea 

fete la Paris. Banii găsiți la razie de ce se aflau acolo?

Marie Sterbova:

Chiar în documentarul Apple, cineva spune: Și atunci mi-am dat seama că totul se făcea doar pentru a obține bani.

Adică... cum ți-ai dat seama? Unde sunt datele? Ai vreo dovadă? 

comentariu: Miranda spune asta și a ajuns la această concluzie justă pentru că, deși a activat luni de zile

pe videochat, nu a primit niciun ban! Unde sunt banii? De unde avea Bivolaru peste 200.000 de euro la Paris?

Sahajananda:

În toate producțiile pe care le-am ascultat sau vizionat, există această tendință de a le prezenta pe așa-zisele

victime ca pe niște eroi, deoarece creezi legături emoționale foarte puternice cu ele. [...] Uneori apare şi o logică

alambicată, perplexantă: Dacă ai părăsit mișcarea și te opui ei, abia atunci ai ieșit din transă, sau din starea

de spălare a creierului. Dacă ești încă înăuntru, ești o victimă, doar că încă nu știi asta. Adică indiferent

de situație, ești o victimă. Fie ești o victimă care s-a trezit, fie ești o victimă ce se află încă în interiorul unei

mișcări de yoga. 

comentariu: Dacă MISA/ATMAN este o sectă malefică, atunci oricine vine în contact cu aceasta, devine

o victimă într-un fel sau altul, în același fel în care, atingând un ciumat, te îmbolnăvești de ciumă. Nu este nimic

alambicat, este simplă logică! Cu observația că profitorii (excepție, gurul) sunt victime și făptași în același timp.

Marie Sterbova: 

Este adevărat că ei folosesc foarte mult termenul de îndoctrinare și că susțin că este o sectă. Acesta este un

alt aspect pe care l-am găsit interesant, deoarece cercetătorul suedez Karl Nylund, care a avut discuții lungi

cu Gregorian Bivolaru în perioada în care instanța decidea dacă să-i acorde sau nu azil în Suedia, deci

Karl Nylund, care se presupune a fi un specialist sau expert, a spus că MISA nu este o sectă, ci un grup cu un

mod diferit de funcționare. Acest fapt, de exemplu, nu este luat în considerare aproape deloc, iar școala de yoga

sau MISA este etichetată ca fiind o sectă. 

comentariu: S-a arătat pe acest blog că Nylund era atât de fraier încât a repetat ca papagalul ceea ce i-a 

servit Bivolaru, precum dobitocii de soldați ai Imperiului repetau ce le sugera Obi Wan. Iar Nylund și-a emis

concluziile în 2005, iar toate isprăvile descrise în documentare și podcast-uri s-au petrecut abia după aceea.

Ca o concluzie, spre final, invitata mai dă o mostră de obiectivitate:

Uneori aceste produse media dau impresia că încearcă să ia ceva care, într-un sens, este simplu și apoi 

să-l prezinte mult mai dramatic. De exemplu, oamenii au decis să facă ceva din proprie inițiativă sau pur

și simplu au decis că au chef să încerce ceva. Apoi, poate că nu a fost ceea ce și-au dorit sau ceea ce au trăit

sau ceea ce le-a plăcut sau ceea ce și-au imaginat. Și acum urmăresc să ne explice că, de fapt, nu a fost 

o decizie greșită, ci o manipulare mentală. Pentru mine, asta este esența poveștilor. 

comentariu: De fapt, aceasta este esența minciunilor, că victimele ar fi decis să facă ”ceva” din proprie

inițiativă! Deci cum stăteau ele și meditau în extaz, deodată le-a venit ideea că trebuie să fie inițiate de ghid.

Și au intrat pe Google Street View să vadă unde stă ghidul și au văzut cu surprindere că se afla la Paris și nu

în Suedia, așa că au decis să meargă la el. Au intrat peste el, au sărit pe el, i-au rupt halatul și unghiile imense,

apoi au tăbărât pe el ca niște vampe nesățioase, dar nu le-a prea plăcut, pentru că el stătea mai mult nemișcat,

în meditație, și nu le făcea mai nimic. Supărate că nu le-a dat atenție și că la Paris n-au găsit țoalele pe care

le căutau, s-au enervat și l-au reclamat la poliție pe bietul nevinovat. End of story!

Exprimarea nemulțumirii celor doi nu era completă dacă nu se legau și de niște cuvinte: podcast-ul BBC este

tendențios pentru că s-a numit ”Gurul cel Rău” (și nu ”Grieg cel Bun”, așa cum merită el să fie numit după cum

se comportă cu fetele proaste, superficiale și schimbătoare), chiar și denumirea de ”guru” este peiorativă,

iar utilizarea termenului de ”supraviețuitor” pentru cei ieșiți din secte conduce automat la ideea că sectele

sunt fatale (în timp ce se vede de la invitați ce monumente de creativitate produce ATMAN).

Cel mai grav este când gurul este prezentat într-un mod ce nu convine: 

Marie Sterbova: 

Este foarte uimitor cum în documentarul de pe Apple TV, când îl arată pe Gregorian Bivolaru, apariţia lui la

televizor în România, probabil meditând, adică închizând ochii și intrând într-o stare de meditație, vocea

din fundal spune: Dacă aș vedea o astfel de persoană, mi-aș pune serios întrebarea dacă este sănătos psihic...

sau ceva similar. Dacă aceasta nu este o opinie extrem de părtinitoare, atunci nu știu ce este. 

comentariu: Dar nu era nevoie să fie prezentat în mod părtinitor, fața îl recomandă destul! (video).

Și ce afectată este imparțiala jurnalistă de imaginea lui Bivolaru! Despre experiențele celor ce au de

a face cu el, o fi fost preocupată vreo clipă? Din atitudinea ei nu rezultă așa ceva...

Podcast-ul se încheie așa cum se cuvine, apoteotic, cu osanale și limbi dedicate maestrului Introvigne

și viziunii acestuia despre erotismul sacru, ba chiar se face reclamă cărții acestuia! Nu putem bănui că, 

în schimbul reclamei, maestrul ar apăra cumva școala, căci el este un intelectual detașat de cele materiale...

Marie Sterbova:

Ideea este să înțelegem că, chiar și erotismul tantric are logica sa, are filosofia sa are semnificația sa, 

care e de înțeles din punct de vedere tantric. Dar pentru a o înțelege, trebuie să citim informații relevante,

cum ar fi acea carte a lui Massimo Introvigne. Atunci putem fi mai obiectivi în evaluarea sau aprecierea

conținutului emisiunilor radio și al documentarului. 

Desigur, și un pic de reclamă spontană (sahaja) pentru cursurile de Tantra, din partea invitatei imparțiale,

care este dincolo de orice bănuială demoniacă cum că ar fi la cursurile de Tantra ale ATMAN, Doamne ferește!

Marie Sterbova:

Tantra e, până la urmă, o alegere sau o cale. Nimeni nu e obligat să fie tantric, așa cum am auzit în repetate

rânduri în acele emisiuni radio că, odată ce te înscrii la o școală de Tantra, trebuie să ai o relație deschisă

și că monogamia este interzisă, și că odată ce un cuplu normal ajunge la un astfel de curs, atunci toți ceilalți

încearcă să-i seducă pe ambii parteneri, astfel încât aceștia să nu mai fie monogami. Trebuie să înțelegem

că Tantra este un stil de viață pe care unii îl aleg pentru că primesc astfel ceva, dar nimeni altcineva nu este

obligat să facă la fel și fiecare e liber să o testeze și să spună nu.

Dar ar putea doamna să ne asigure că la cursurile de Tantra e așa cum zice, fără să participe la aceste cursuri?

Vorba lui Bivolaru: ”La pariu că invitata e la cursurile de Tantra ale ATMAN?” De când e treaba invitatei

să facă reclamă la cursurile de Tantra?

Realitatea este aceasta: la cursul de Tantra, iubitul tău nu este sedus de altă femeie, ci mai degrabă el vrea

să MAI aducă o altă femeie (detalii). La cursul de Tantra, nimeni nu e obligat să aibă o relație deschisă, 

poliamoroasă, dar așa se  recomandă (detalii), iar relația monogamă este ”închisă”, a se citi închistată. 

Relațiile în trei sunt majoritare (detalii), iar dacă nu apelezi la tehnicile amoroase speciale (inclusiv la ceea ce

se numește ”jocuri amoroase cu urină”), ești și rămâi un mediocru, conform chiar spuselor gurului (audio):

”Este evident că, la această stare de fapt ce apare și persistă la multe cupluri din cadrul acestei școli, lipsa

angrenărilor ritualice gen Maithuna, respingerea jocurilor amoroase cu elixirul auriu ce sunt realizate în cuplu,

evitarea de a realiza fuziuni amoroase atunci când sunt realizate anumite exemplificări la unison, respingerea

acestor modalități eficiente face ca astfel de cupluri să nu integreze în jocurile lor amoroase astfel de modalități

eficiente și, tocmai de aceea, astfel de cupluri se mențin în această stare de mediocritate.” 

Așadar, ai următoarele posibilități: fie ești ”deschis”, fie rămâi ”închistat și mediocru”, în batjocura gurului

și a celorlalți, fie pleci. Trăgând linie, ca să rămâi, ești practic obligat să ”fii ca ceilalți”, deci nu forțat de către

lideri, ci presat de nevoia de a te ”integra” în colectiv.

În final, un avertisment pentru proprii adepți:

Sahajananda:

Vă mulțumesc foarte mult că ne-ați împărtășit aceste perspective din experiența dumneavoastră jurnalistică,

și merită cu siguranță să luăm în considerare, înainte de a viziona oricare din aceste emisiuni, că sunt cu siguranță,

așa cum ne-aţi spus, deloc neutre.

Adică, ”înainte de a viziona ceva critic la adresa noastră, puneți-vă ochelari de cal sau mai bine nu vă uitați!

Dacă e de bine, atunci este neutru și corect! În cazul acesta, neapărat să vă uitați!”