Wednesday, December 8, 2021

Conferința despre jurământ - P2

În continuare, plonjăm astfel într-un roman de aventuri de genul celor ale lui Umberto Eco, Dan Brown sau Paulo Coelho.

GB vorbește despre o carte de ultimă oră intitulată „Evanghelia Primordială” cu învățături ale lui Iisus ce ar proveni dintr-un manuscris secret,
denumit „Sursa” sau „Manuscrisul Q”, care ar fi aparținut apostolului Petru și care reprezintă ansamblul învățăturilor lui Iisus,
consemnate chiar de către apostolul Petru și pe care apoi le-a povestit celorlalți apostoli.

Acest ”manuscris al apostolului Petru” ar fi fost descoperit  de către doi specialiști în texte biblice și în elenistică,
americanul Richmond Lattimore și un englez pe nume Hook Shawnnfield.
Având acces la manuscrisul secret „Sursa” sau „Manuscrisul Q”, ei au identificat o sursă comună la cele patru Evanghelii,
iar ulterior cercetătorul german Herbert Ziegler a aprofundat aceste cercetări și a reușit să traducă integral acel manuscris.

Herbert Ziegler, în colaborare cu Elmar Gruber, au tradus acest manuscris al apostolului Petru și, de curând,
traducerea lor a văzut lumina tiparului sub titlul „Evanghelia Ultimă”.
Astfel, a apărut public conținutul manuscrisului secret numit„Sursa”, ce conține învățăturile lui Iisus, 
fără adăugiri.

Evangheliile au fost modificate, dar iată că s-a materializat din astral un manuscris care, ca de obicei, rămâne secret
și pe care nu-l poate verifica nimeni, dar să-l credem pe cuvânt pe GB!
El e clarvăzător, știe totul și vorbește întotdeauna cu temei!
DO(a)R EL ne-a profețit Translația omenirii din 2012, el l-a demascat pe satanicul Papă citând din Cațavencu și tot el ne-a salvat,
avertizându-ne de pericolul vaccinurilor, cu mesaje de la Aneeka din Pleiade!

Pe scurt, plecând de la constatarea că Evangheliile după Matei și Luca au pasaje practic identice, cercetătorii Noului Testament
au emis IPOTEZA existenței unei surse comune pentru acestea, denumit "SURSA" sau "manuscrisul Q" (de la Quelle = sursă în germană).
Dar e vorba de un manuscris ipotetic, nimeni nu l-a văzut (decât GB și "sursele" lui) și, mai mult decât atât,
nu există nici o relatare despre așa ceva, nici măcar din vremurile vechi.

O căutare pe net oferă date despre "seriosul și obiectivul Elmar Gruber":

Elmar R. Gruber (n. 1955 la Viena) este cercetător al fenomenelor conștiinței și parapsiholog.
Cercetează fenomenele mentale anormale (AMP), fundalul cultural-istoric al așa-numitului impuls spiritual.
A întreprins cercetări experimentale de laborator și cercetări de teren cu privire la problemele efectelor magice în rândul șamanilor societăților indigene.
Pe lângă numeroasele publicații în reviste științifice, el este autorul multor cărți, printre care best-sellerurile internaționale "Conspirația Iisus",
"Adevăratul Iisus", "Iisus nu a murit pe cruce - Mesajul Giulgiului de la Torino" (împreună cu Holger Kersten),
"Învățăturile originale ale lui Iisus - Sursele budiste ale creștinismului" (împreună cu Holger Kersten) etc.

Ca de obicei, GB invocă cai verzi pe pereți și asta este, după cum se vede, boală veche la el, nu e de acum din era Covid.
Să negi veridicitatea unor scrieri care, deși sunt copii după alte copii, măcar există sub formă de papirusuri încă de prin secolul al II-lea,
în favoarea unor fantome care există doar în imaginația unora, iată spiritul Adevărului (Satya) al lui GB.
El, care e apostolul scrierilor curate, fără adăugiri, precum noua rugăciune Tatăl Nostru sau cartea "Doamna Miracolului"...

Astfel, Herbert Ziegler urmărea să contribuie la eliminarea a peste două mii de ani de rătăcire, ce se bazează pe teologia Vaticanului.

Din acești două mii de ani, pe o perioadă de aproape o mie de ani (până în 1054), Biserica a fost una singură.
Când spui "două mii de ani de ai rătăcire a Vaticanului", spui și cel puțin "un mileniu de rătăcire a Bisericii Răsăritene",
precum și a sfinților creștini, dintre care cei din primul mileniu sunt cinstiți de ambele biserici.
Dar GB nu are curajul să afirme asta față de cursanții MISA ortodocși din România, așa că aruncă pisica moartă în curtea Vaticanului.
Dacă sfinții creștini sunt "rătăciți", atunci de ce MISA face meditații cu unii dintre aceștia?

Iată ce se spune în manuscrisul „Sursa” sau „Manuscrisul Q” ce a aparținut apostolului Petru:
„Iisus a spus: 
“Fiți întotdeauna slujitorii adevărului! Fiți veridici! Vegheați pentru ca vorbirea voastră și gândirea voastră să aibă o cât mai mare valoare!
„Da”-ul vostru să fie întotdeauna „Da!” și „Nu”-ul vostru să fie întotdeauna „Nu!”.
Ceea ce trece dincolo de aceasta, vine de la cel rău”."

Nicăieri pe parcursul acestei conferințe, GB nu menționează care anume este această "bizară referire la jurământ
din Evanghelia după Matei", pe baza căreia unii cursanți refuză să jure.
Motivul este evident pentru cei care, neînghițind vrăjeala lui GB, merg direct la text:
Evanghelia nu interzice făgăduințele sau promisiunile în fața lui Dumnezeu, ci interzice să se jure pe ceva anume,
chiar dacă este vorba de lucruri sfinte sau pe propriul trup.

Acesta este fragmentul invocat de GB, dar nerostit:
Evanghelia după Matei Cap. 5
33. Aţi auzit ce s-a zis celor de demult: "Să nu juri strâmb, ci să ţii înaintea Domnului jurămintele tale".
34. Eu însă vă spun vouă: Să nu vă juraţi nicidecum nici pe cer, fiindcă este tronul lui Dumnezeu”
35. Nici pe pământ, fiindcă este aşternut al picioarelor Lui, nici pe Ierusalim, fiindcă este cetate a marelui Împărat,
36. Nici pe capul tău să nu te juri, fiindcă nu poţi să faci un fir de păr alb sau negru.
37. Ci cuvântul vostru să fie: Ceea ce este da, da; şi ceea ce este nu, nu; iar ce e mai mult decât acestea, de la cel rău este.

Dacă este oprit să te juri pe capul tău, fiindcă nu poți determina nici măcar creșterea firelor de păr,
atunci nu este bine nici să juri pe sănătatea ta!
Omul poate fi stăpân doar pe gândurile, pe intențiile sale și pe manifestarea acestora - cuvântul său -
deci nu poate invoca în sprijinul său decât cuvântul său, nimic altceva din afară - nici măcar trupul și sănătatea nu-i aparțin!

Pentru a elimina acest pasaj extrem de deranjant pentru el, GB invocă o Evanghelie fantomă din care lipsește respectivul pasaj.
Dar ghinion! O căutare pe internet după cuvântul jurați arată că acest pasaj mai există într-un alt loc din Noul Testament:

Epistola sobornicească a Sfântului Apostol Iacov, Cap. 5
12. Iar înainte de toate, fraţii mei, să nu vă juraţi nici pe cer, nici pe pământ, nici cu orice alt jurământ,
ci să vă fie vouă ce este da, da, şi ce este nu, nu, ca să nu cădeţi sub judecată.

Apostol Iacov a fost unul dintre fiii lui Iosif din căsătoria anterioară, deci a fost fratele vitreg al lui Iisus!
Era numit Iacov cel Drept, „Iacov Fratele Domnului” sau „Iacov Ruda Domnului” și a fost primul Episcop al Ierusalimului.
Epistola Sfântului Apostol Iacov este una din cele șapte epistole sobornicești ale Noului Testament.
Denumirea de "sobornicești" este justificată prin faptul că, spre deosebire de epistolele apostolului Pavel care vizau comunități locale,
ele sunt adresate unor pături mult mai largi de cititori, în ultimă instanță întregii creștinătăți.
Epistola a fost creată între anii 57 și 62 la Ierusalim, fiind scrisă într-o limbă greacă curată și corectă.

Pasajul din Ap. Iacov interzice "orice jurământ, ca să nu cădeţi sub judecată", adică să "nu vă creați legături"!
Prin jurămintele pe sănătate și evoluție spirituală, cursanții MISA se leagă de GB! 

Mai există și alte scrieri creștine ce opresc jurământul (vezi MISA și jurămintele).

GB prezintă alte citate din Noul Testament care infirmă afirmația pe care se bazează cei habotnici, atunci când ei susțin că nu trebuie să jure niciodată.

După ce denunță pasajul din Noul Testament referitor la jurământ care nu îi convine, pe motiv că s-au adus modificări și adăugiri,
GB invocă în sprijinul său... tot Noul Testament!
Pasajele care îi convin lui, nu sunt modificate, acelea sunt bune!
Cum se decide care pasaj e real și care adăugit? După interes!

Epistola către evrei a Sfântului Apostol Pavel, din capitolul 3:
paragraful 10: "Am jurat deci în mânia Mea că nu voi intra în odihnă Mea."
paragraful 18: "Și cui s-a jurat El că nu vor intra în odihnă Lui? Nu s-a jurat oare celor care n-au ascultat?"

Epistola către evrei a Sfântului Apostol Pavel, cap. 6:
paragraful 13: „Căci Dumnezeu, când a dat lui Avraam făgăduința, fiindcă nu putea să se jure pe unul mai mare decât el, s-a jurat pe Sine însuși”,
paragraful 14: „Zicând „cu adevărat te voi binecuvânta și te voi înmulți foarte mult de acum încolo”,
paragraful 15: „Și astfel, fiindcă a așteptat cu răbdare, a dobândit apoi făgăduință”.

paragraful 16: „Oamenii, ce-i drept, jură pe cineva mai mare și, pentru ei, jurământul este o întărire care pune capăt oricărei neînțelegeri”.
paragraful 17: „De aceea, Dumnezeu voind să arate cu mai multă tărie moștenitorilor făgăduinței nestrămutarea hotărârii Sale, a intervenit cu un jurământ”

Din aceste pasaje nu reiese că jurămintele trebuie făcute așa cum se fac la MISA, pe propria sănătatea și evoluția spirituală personală,
ci apare că obiceiul era ca cei ce jură, să jure "pe cineva mai mare decât ei".

Asta poate însemna că de fapt "a jura pe cineva mai mare" înseamnă "a lua drept martor pe cineva de mare încredere
și autoritate morală și spirituală", gen:
"Martor îmi este Dumnezeu că voi respecta această făgăduință", ceea ce este în regulă, căci oricum Dumnezeu este martor la toate
și dă fiecăruia răsplata cuvenită după faptele sale.

Dar dacă tot a dat GB aceste exemple, iată o propunere în acest sens:
cursanții MISA să jure "pe cineva mai mare decât ei", adică pe GB!

"Martor îmi este maestrul meu Grig, că nu voi posta pe ExMisa inițierile primite!" sau 
"Jur în fața instructorului să dispară libidoul maestrului meu Grig, dacă voi da pe goarnă faptele la care am asistat!"
"Jur pe sănătatea și pe evoluția spirituală a maestrului meu Grig dacă voi sifona ceva de la MISA.
Așa cum a făgăduit el că proba orgasmului urinar la Miss Shakti va rămâne secretă, așa făgăduiesc și eu că nu vor apare pe bloguri
inițierile pe care mi le dă el!"

- În Vechiul Testament se arată că, de mai multe ori, Dumnezeu a făcut jurăminte sau legăminte pe care întotdeauna le-a ținut.
Ar fi absurd să gândim că Dumnezeu a făcut jurăminte, dar omului îi este interzisbprin învățătura lui Iisus să mai facă de acum înainte jurământ.

Cu siguranță că Dumnezeu n-a făcut jurăminte "pe sănătatea și pe evoluția LUI spirituală" ca să acopere furăciunile și faptele penale
ale lui GB.
Pasajele citate anterior de GB rezultă la o căutare pe https://www.bibliaortodoxa.ro/ folosind cuvântul cheie "jur".
Dar el n-a văzut sau s-a făcut că nu vede că mai există un pasaj care oprește jurământul, cel al Apostolului Iacov, arătat mai înainte.


- GB se întreabă cum este posibil ca Dumnezeu să pedepsească un om care face un jurământ pe care apoi îl respectă cu strictețe întreaga sa viață
și apoi Dumnezeu să-l pedepsească?
Ce legătură ar putea să apară în urma unui jurământ solemn respectat pe deplin?

Dumnezeu nu îl pedepsește pe acela care a făcut o făgăduință să îndeplinească niște fapte bune, ci îl pedepsește pe acela
care s-a legat "pe sănătate și pe evoluția lui spirituală", pe care nici măcar nu are dreptul moral să jure, căci nu le poate determina!

Și pentru ce s-a legat? Să nu divulge furăciunile lui GB de la alții sau ticăloșiile acestuia!
"Să dea boala peste mine și toate relele să fie asupra mea în 7 ani, dacă o să torn mizeriile gurului meu!" - 
acesta nu e un legământ benefic, este un auto-blestem! Cel ce jură în acest fel, se leagă de GB, nu de Dumnezeu!
De exemplu, astfel se ascunde ticăloșia că ”inițierile” de la MISA sunt plagiate cu nerușinare din alte surse,
fără indicarea acestora.

- Păcatul și pedeapsa apar când ființa umană respectivă face un jurământ solemn și apoi îl încalcă într-un mod intenționat.
Ființele umane sunt pedepsite de justiția divină numai atunci când au jurat strâmb.

GB le flutură adepților amenințarea cu pedeapsa dacă își încalcă jurământul de păstrare a secretului a ceea ce se face la MISA.
Așa își asigură el afacerea și tăcerea celor din jur.


Din moment ce Dumnezeu Însuși a făcut în decursul istoriei de mai multe ori jurăminte pe care le-a respectat,
Dumnezeu așteaptă de la ființele umane ca și ele să facă jurăminte solemne, pe care apoi să le respecte.
Ar fi absurd să considerăm că numai Dumnezeu face jurăminte, iar omului îi este interzis cu desăvârșire să facă jurământ
că va respecta secretul inițiatic.

Desigur că Dumnezeu așteaptă de la noi să făgăduim că vom săvârși numai binele și să ne îndeplinim făgăduința.
Însă nu se poate crede însă că este de acord ca făpturile sale să se lege de un cineva pentru a-i acoperi acestuia mizeriile.
Se observă că GB insistă mereu pe jurământul pentru păstrarea secretului inițiatic, dar nu pomenește un cuvânt
despre celelalte jurăminte pe care le pretinde adepților, de a nu dezvălui faptele rele la care aceștia asistă.

- În Vechiul Testament, se găsesc de multe ori referiri clare la jurămintele făcute atât de profeți cât și de oameni care erau mesageri divini.
Oare toate aceste ființe umane au greșit atunci când au făcut aceste jurăminte în fața lui Dumnezeu,
iar apoi le-au respectat?

Creștinismul învață  că Vechiul Testament este mereu valabil și că vechiul jurământ al lui Dumnezeu
nu a fost niciodată revocat.

Iată un legământ care a fost revocat: tăierea împrejur!

Facerea (Geneza), cap. 17
9. Apoi a mai zis Dumnezeu lui Avraam: "Iar tu şi urmaşii tăi din neam în neam să păziţi legământul Meu.
10. Iar legământul dintre Mine şi tine şi urmaşii tăi din neam în neam, pe care trebuie să-l păziţi, este acesta:
toţi cei de parte bărbătească ai voştri să se taie împrejur.
11. Să vă tăiaţi împrejur şi acesta va fi semnul legământului dintre Mine şi voi.
12. În neamul vostru, tot pruncul de parte bărbătească, născut la voi în casă sau cumpărat cu bani de la alt neam, care nu-i din seminţia voastră,
să se taie împrejur în ziua a opta.
13. Numaidecât să fie tăiat împrejur cel născut în casa ta sau cel cumpărat cu argintul tău şi legământul Meu
va fi însemnat pe trupul vostru, ca legământ veşnic.
14. Iar cel de parte bărbătească netăiat împrejur, care nu se va tăia împrejur, în ziua a opta, sufletul acela se va stârpi din poporul său,
căci a călcat legământul Meu".

Iisus Hristos a fost tăiat împrejur, după legea iudaică însă, după EL s-a renunțat la tăierea împrejur pentru creștini!

Iată un alt legământ care a fost revocat: arderile de tot!

Facerea (Geneza), cap 8
19. Toate fiarele, toate animalele, toate păsările şi toate câte se mişcă pe pământ, după felul lor, au ieşit din corabie.
20. Apoi a făcut Noe un jertfelnic Domnului; şi a luat din animalele cele curate şi din toate păsările cele curate şi le-a adus ardere de tot pe jertfelnic.
21. Iar Domnul Dumnezeu a mirosit mireasmă bună şi a zis Domnul Dumnezeu în inima Sa:
"Am socotit să nu mai blestem pământul pentru faptele omului, pentru că cugetul inimii omului se pleacă la rău din tinereţile lui
şi nu voi mai pierde toate vietăţile, cum am făcut.
22. De acum, cât va trăi pământul, semănatul şi seceratul, frigul şi căldura, vara şi iarna, ziua şi noaptea nu vor mai înceta!"

Și încă unul, stropit cu sânge!

Ieşirea - a doua carte a lui Moise, cap.24
3. A venit deci Moise şi a spus poporului toate cuvintele Domnului şi legile. Atunci a răspuns tot poporul într-un glas şi a zis:
"Toate cuvintele pe care le-a grăit Domnul le vom face şi le vom asculta!"
4. Iar Moise a scris toate cuvintele Domnului. Şi el, sculându-se dis-de-dimineaţă, a zidit jertfelnic sub munte şi a pus doisprezece stâlpi,
după cele douăsprezece seminţii ale lui Israel.
5. A trimis apoi tineri dintre fiii lui Israel, de au adus aceştia arderi de tot şi au jertfit vitei, ca jertfă de izbăvire Domnului Dumnezeu.
6. Atunci Moise, luând jumătate din sânge, l-a turnat într-un vas, iar cu cealaltă jumătate de sânge a stropit jertfelnicul.
7. După aceea, luând cartea legământului, a citit în auzul poporului; iar ei au zis: "Toate câte a grăit Domnul le vom face şi le vom asculta!"
8. După aceea, luând Moise sângele, a stropit poporul, zicând: "Acesta este sângele legământului, pe care l-a încheiat Domnul cu voi,
după toate cuvintele acestea".

S-a abrogat Legea Vechiului Testament? Citez:
"Atributul Legământului Divin este o energie veșnică, infinită, a cărei frecvență de vibrație nu se modifică niciodată!"
Atunci, poate că nu e vorba de Atributul Legământului Divin, poate că cel care pretindea legăminte pecetluite cu sânge, jertfe cu arderi de tot,
căruia îi plăcea "mireasma" de carne arsă, care azi spunea "să nu ucizi", iar mâine poruncea că "cel ce încalcă Legea, să fie omorât cu pietre",
poate că nu era cine pretindea că este!

Oricum ar fi, Legea Vechiului Testament nu mai e valabilă și, odată cu ea, nici obiceiul vechi de a face legăminte bazate pe anumite lucruri,
care îl leagă pe cel care îl face "cu boală și toate relele care să se abată asupra lui într-un termen de 7 ani de la încălcare".

Iar dacă cineva se mai îndoiește de faptul că Iisus a instaurat Legea cea Nouă - a iubirii și iertării - în locul celei Vechi, a jertfei și pedepsei,
să-și amintească de pilda femeii adultere care, deși trebuia să fie ucisă cu pietre conform legii lui Moise, a scăpat cu viață prin intervenția lui Iisus,
care i-a determinat, cu înțelepciune, să renunțe la legea veche chiar pe cei care o păzeau și o aplicau.
Nici evreii înșiși nu mai aplică de mult această lege!

Mai mult, Iisus spune că "SABATUL ESTE PENTRU OM și NU OMUL PENTRU SABAT", adică
ritualurile și practicile spirituale sunt pentru a-l ajuta pe om spre mântuire, nu spre robie!
Marele conferențiar citează numai ce-i convine lui.
Când încalcă regulile, o dă pe tantrism, pe transcenderea limitărilor.
Când vrea să pună șaua pe adepți, vine cu rigoarea habotnică și seacă a Vechiului Testament.
 
Culmea, chiar în următoarele pasaje citate chiar de către GB în conferință, se vorbește despre "desființarea poruncii de mai înainte,
din cauza neputinței și zădărniciei ei", iar Legea cea Nouă este întemeiată pe un Legământul făcut numai de Dumnezeu,
care este singurul ce îl poate respecta:

Epistola către evrei a Sfântului Apostol Pavel, cap. 7
paragraful 11: „Dacă într-adevăr desăvârșirea ar fi fost prin preoția leviților, căci pe temeiul ei a primit poporul Legea,
ce nevoie mai era să se ridice un alt fel de preot „după rânduiala lui Melchisedek” și care nu a fost numit după rânduiala lui Aaron”,
paragraful 12: „Pentru că, fiind schimbată preoția, trebuia numaidecât să aibă loc și o schimbare a Legii”,
paragraful 15: „Lucrul acesta se face și mai luminos când vedem ridicându-se, după asemănarea lui Melchisedek, un alt fel de preot”,
paragraful 16: „Pus nu împotriva Legii, unei porunci pământești, ci potrivit puterii unei vieți nepieritoare”,
paragraful 17: „Căci se mărturisește despre El „Tu ești preot în veac, după rânduiala lui Melchisedek”,
paragraful 18: „Căci are loc o desființare a poruncii de mai înainte, din cauza neputinței și zădărniciei ei:,
paragraful 19: „Căci Legea n-a făcut nimic desăvârșit și, de aceea, a urmat introducerea unei nădejdi mai bune, prin care ne apropiem de Dumnezeu”,
paragraful 20: „Lucrul acesta nu s-a făcut fără jurământ – repet – „și fiindcă lucrul acesta nu s-a făcut fără jurământ”
paragraful 21: „Căci, pe când aceia se făceau preoți fără jurământ, acesta s-a făcut preot prin jurământul Celui care i-a zis
„Domnul a jurat și nu se va căi”, „Tu ești preot în veac, după rânduiala lui Melchisedek”
paragraful 22: „Și cu atât mai mult, Iisus s-a făcut garantul unui jurământ mai bun”,
paragraful 23: „Și acolo au fost preoți în mare număr, pentru că moartea îi împiedica să rămână pururea”,
paragraful 24: „Dar El rămâne în veac, are o preoție care nu poate fi transmisă de la unul la altul”,
paragraful 25: „De aceea și poate să mântuiască în chip desăvârșit pe cei care se apropie prin El de Dumnezeu,
pentru că trăiește pururea ca să mijlocească pentru ei”,
paragraful 26: „Și tocmai un astfel de Mare Preot ne trebuia, Sfânt nevinovat, fără pată, despărțit de păcătoși și înălțat mai presus de cer”,
paragraful 27: „Care nu are nevoie ca ceilalți mari preoți să aducă jertfă în fiecare zi, întâi pentru păcatele Sale și apoi pentru păcatele poporului,
căci lucrul acesta l-a făcut pentru ei, o dată pentru totdeauna, când s-a adus jertfă pe Sine Însuși”,
paragraful 28: „Căci Legea pune mari preoți pe niște oameni supuși slăbiciunii, dar cuvântul jurământului făcut după ce a fost dată Legea,
pune pe Fiul care este desăvârșit pentru veșnicie”.


Concluzie: Bunul simț ce revelează spiritul și esența legii, pe care-l invocă mereu auto-declaratul Mesia cel nou, tocmai asta îi lipsește











1 comment:

  1. O postare pe softpedia de prin 2011, tot despre manuscrisul Q, evanghelia ultima etc


    postare softpedia

    ReplyDelete

tag form to add a photo:

[image width="400px" rel="nofollow" src="image_link"/]

do not go beyond a width of 400