S-a trezit și presa britanică (?)



După podcast-ul ”Bad Guru” de la BBC, a apărut un articol despre TARA/MISA în presa britanică, în jurnalul The Guardian:

https://www.theguardian.com/lifeandstyle/2025/mar/09/the-disturbing-case-of-a-tantric-yoga-guru-and-his-followers

Acesta a fost preluat și în presa de la noi:

https://www.antena3.ro/actualitate/justitie/the-guardian-cazul-tulburator-al-profesoarei-de-engleza-care-a-fost-victima

-lui-gregorian-bivolaru-738683.html

Articolul conține mărturii ale aceleiași cursante Miranda care a făcut dezvăluirile în cadrul podcast-ului amintit. În mare,

sunt aceleași fapte, dar cu unele precizări și detalii suplimentare.

citat:

Cursurile de la Tara Yoga sunt comercializate ca fiind dedicate ”Tantra esoterică” – mai degrabă orientate spre dezvoltarea

interioară decât spre îmbunătățirea vieții sexuale, cu un accent pe descoperirea și valorificarea potențialului personal.

Afară-i vopsit gardul... Duplicitatea celor de la MISA/ATMAN/TARA este evidentă. Ei se feresc să prezinte în exterior o fațadă

prea ”sexualizată”, așa că vorbesc mai mult despre ”latura spirituală”. Tocmai din acest motiv, cei care pică în plasă sunt șocați

de contrastul dintre imaginea nevinovată afișată în afară (mănăstire de călugărițe virgine și mironosițe) și dezmățul din interior:

citat:

Prima retragere de yoga: ”M-a șocat”

Miranda își amintește experiența. A meditat mult, ajungând într-o stare pe care o descrie ca fiind „alterată sau euforică,

asemănătoare efectului unui drog, dar pentru că este naturală, o simți ca fiind sub control”. A participat la cursuri și prelegeri.

Însă ceea ce a surprins-o cel mai mult a fost atmosfera din jurul său. A văzut alți participanți dezbrăcându-se în timpul

spectacolelor și simulând masaje tantrice. ”M-a șocat: nivelul de nuditate ușuratică din dansuri și reprezentații, să-mi văd

profesorii urcând pe scenă complet goi”, mărturisește ea. A decis să nu participe la astfel de momente de nuditate, deși uneori

s-a simțit privită ca un obiect sexual de către bărbații prezenți la retragere. 

Toți căutătorii spirituali sinceri care s-au alăturat MISA la începuturile acesteia, în speranța evoluției spirituale au fost

de asemenea șocați de contrastul dintre ”cumințenia”, chiar ”sacralitatea” care emana din primele expuneri despre Tantra,

și desfrâul afișat la vedere de către Bivolaru, al cărui model era urmat îndeaproape de discipolii săi principali.

Chiar unii acești primi discipoli au exprimat acest contrast, ce avea o falsă explicație:

Înainte, Grig nu vorbea aproape deloc sau chiar deloc despre Tantra, știa extraordinara eficacitate a acestei căi, dar considera

că oamenii nu sunt pregătiți să înțeleagă acest domeniu și era conștient de faptul că e necesar un serios antrenament yoghin

în prealabil și că nu era nimeni care să fie demn, deci acest domeniu al Tantrei era înconjurat de un văl de mister și metafizic.

Vă dați seama deci cum arăta atmosfera în condițiile în care despre Tantra nu se vorbea și, atunci când se vorbea, trebuia

să fi făcut 3-4 ani de yoga, să fii în stare să controlezi energia și abia de-acolo, ca un adevărat inițiat, să te apuci și să practici

la nivel de maximă seriozitate și să fii un inițiat ocult. Deci chiar abordarea era mult mai ocultă.

Pe vremea când noi am început să practicăm Tantra, Grig – datorită faptului că el considera că nu avem nivelul pentru a

înțelege domeniul, pur și simplu nu dădea nicio informație. Deci când el era întrebat cu privire la Tantra, el le spunea:

”Voi nu știți, ce știți voi în fond din practicile înalte ale sistemului? Nu vă pot spune, că nu aveți nivelul de a realiza acest lucru.

Dacă într-adevăr vreți să faceți acum, încercați și o să vedeți dacă o să aflați!” Deci a fost o perioadă când cei care s-au ocupat,

au făcut-o prin tatonare, adică nu li s-a spus nimic, decât la ce trebuie să ajungă. Nu s-a spus absolut nimic, deci totul era

de a fi descoperit, dacă aveai într-adevăr aspirație și dacă doreai să faci acest lucru din răsputeri. 

Reversul medaliei este că cei care făceau Tantra la vremea respectivă aveau o abordare extrem de serioasă, deci când

te apropiai de Tantra, te apropiai de unul din marile mistere ale naturii, te apropiai de unul din cele mai oculte sisteme

ale practicii spirituale. Oamenii cuceriseră cu multă greutate informații cu privire la Tantra și erau conștienți de faptul

că fac un lucru de elită, extraordinar și, datorită acestui fapt, deci abordarea lui era extraordinar de serioasă. (Tarcău audio)

Astea sunt vrăjeli pentru că, imediat după debutul cursurilor de yoga în primele 3-4 luni ale lui 1990 (și nu după 3-4 ani!),

Bivolaru și discipolii lui ”avansați” au fost văzuți afișându-se cu o mulțime de ușuratice de ocazie (”casual”) în jurul lor,

mereu altele, schimbate precum chiloții, deși la cursuri vorbeau despre cupluri de doi, bazate pe iubire nesfârșită, plină de

candoare și sacralitate. Apoi au început să circule ”informațiile” și în rândul cursanților, pe foi xeroxate sau de la gură la ureche,

iar aceștia au început să imite acest comportament așa încât, după câteva luni, era un dezmăț total la MISA, care cu care... 

Ce pregătire, ce mister, ce elită?

De ce a ocultat Bivolaru Tantra înainte de 1990? Cel mai probabil pentru că avusese probleme cu Securitatea în 1977 pentru

răspândire de materiale pornografice și, pentru protecția lui sau chiar a lor înșiși, nu putea să le spună pur și simplu adepților că

ar avea probleme dacă ar promova Tantra. Așa că a ieșit mult mai simplu jucând piesa ”Tantra e prea mult pentru nivelul vostru”,

o gogoașă ce s-a dezumflat imediat după căderea comunismului și înființarea MISA, când toți neaveniții mâncau Tantra pe pâine. 

În timp ce pe paginile de prezentare ale MISA/ATMAN se vorbește despre îndumnezeire și eros sacru, în interior e dezmăț,

pornografie și prostituție, ce se revarsă asupra cursanților de la nivelul conducerii sectei, ”de sus în jos”, ca la ”consacrare”.

Acestea este sensul expresiei ”yoga ezoterică”, ce diferențiază ”yoga aparte” de la MISA de yoga ordinară de sală.

citat:

Privit din exterior, Tara Yoga Centre pare un studio de yoga obișnuit, primitor. Website-ul are un aspect profesionist, ilustrat cu

fotografii ale unor oameni zâmbitori, întinși pe saltele de yoga mov, perfect aliniate. Centrul promite o ”transformare rapidă și

integrală”, precum și ”o invitație de a te trezi acum”.

Starea ”alterată sau euforică, asemănătoare efectului unui drog dar care, pentru că este naturală, o simți ca fiind sub control”,

reprezintă descrierea ”realizărilor spirituale de vârf care autentifică această școală de yoga ezoterică integrală”.

Sistemul Kundalini Yoga bazat pe amplificarea și manipularea energiilor și a senzațiilor sexuale, reprezintă secretul succesului

rapid (dar pe termen scurt) pe care îl au cursurile MISA. Este de fapt o autostimulare sexuală, al cărui scop îl reprezintă stările

din ce în ce mai intense de euforie și de plăcere controlată, în care accentul este pus tot pe corp, nicidecum pe spirit elevat.

citat:

Totuși, experiența a avut și o latură captivantă. ”E o intensitate aparte, e ca și cum ai merge la un festival”, își amintește Miranda.

”Toți eram acolo cu același scop, aceeași intenție… Iar asta poate deveni captivant, poate genera chiar dependență”.

Dependența de care vorbește Miranda nu este doar dependența de senzațiile de plăcere și de euforie (”stări spirituale”),

ci este vorba și despre presiunea colectivă, de nevoia cursantului individual de a fi în rând cu ceilalți, ceea ce reprezintă 

de fapt ”spiritul de turmă”, în timp ce, în realitate, fiecare se află pe nivelul lui și evoluează în ritmul său firesc. Citez:

Pare puțin ciudat, mai ales din cauza proiecțiilor frecvente de filme porno soft, dar prezența a 6.000 de oameni îi dădea încredere

și o făcea să continue. Mă gândeam: ”Poate oamenii ăștia știu ceva ce eu nu știu sau ceva ce nu pot explica”, spune Miranda.

Până la urmă, tocmai dorința de a se conecta la ceva mai mare decât ea însăși a atras-o inițial. Așa că s-a implicat complet.

În continuare, articolul din The Guardian prezintă cazurile unor organizații de yoga, în care ”liderii spirituali” (guru) au fost

acuzați de abuz sexual. Probabil că, fiind focalizați doar asupra filialei din UK a MISA, nu cunosc cazurile unor acuzații

de abuz sexual în care au fost implicați foști discipoli ai lui Bivolaru, precum Tarcău (articol) sau Mârtz (articol), așchiile care

au sărit nu departe de trunchi. Acest fapt e cu atât mai ciudat, mai ales că Tarcău a ajuns subiect de film pe Netflix (articol).

Totuși, acest articolul are meritul de a ridica în sfârșit problema reglementării cursurilor de yoga și a autorizării profesorilor.

În condițiile în care, pentru orice altă activitate, ai nevoie de tone de acte și autorizații, când baba cu leuștean e ridicată

de pe stradă că nu are certificat, este cu atât mai ciudat că a fi ”profesor de yoga” nu necesită cine știe ce autorizare:

citat:

Există o nevoie de a urma instrucțiunile unui profesor, iar siguranța practicantului depinde de caracterul acelei persoane.

Totuși, acest lucru nu este întotdeauna garantat, mai ales într-o industrie precum yoga, care nu este reglementată, ceea ce

înseamnă că nu există cerințe legale pentru ca cineva să devină instructor. E foarte ușor să te autoproclami profesor de yoga,

iar acest lucru generează tot felul de riscuri: de la abuz și exploatare sexuală până la accidentări grave, dacă instructorul

nu are cunoștințe solide de anatomie și fiziologie. Când domeniul wellness leagă sexul de creșterea spirituală, riscul de

manipulare și control coercitiv crește semnificativ. Consimțământul devine ambiguu, iar abuzurile devin mai frecvente.

Cei de la MISA sunt unși cu toate alifiile, iar unii dintre instructorii cu poziții mai înalte din organizație au avut grijă să obțină

certificate de la alte organisme internaționale 🔗 🔗, deși pretind că MISA e singura școală autentică de pe planetă și este

singura care deține ”cheile ezoterice inițiatice indispensabile unei practici cu adevărat eficiente”. Cum or fi ajuns aceste chei

doar la MISA în condițiile în care nicio altă școală nu le are, cei de la MISA n-au explicat această situație ilogică, după cum

n-au lămurit cum a ajuns MISA să aibă linie spirituală (”lineage”), dacă autoproclamatul ”profesor” Bivolaru n-a avut maeștri.

citat:

Tantra nu este, în mod necesar, de natură sexuală. Dacă yoga, ca practică spirituală, era inițial destinată în principal asceților,

Tantra a devenit o ramură care putea fi integrată în viața de zi cu zi:

”Ideea era că orice activitate, chiar sexualitatea, poate face parte dintr-o cale spirituală.”

Cu toate acestea, asocierea dintre Tantra și sex a fost consolidată prin exportul său modern în Occident. Aici, a apărut așa-numita

”neotantra”, care pune accent pe prezența conștientă în actele sexuale, pe gestionarea și direcționarea energiei sexuale.

Nu doar că ”neotantra” pune accent pe sexualitate, dar la MISA totul este sexualitate sau se reduce la aceasta.

Mai mult, prin ”revelațiile în premieră planetară” ale lui Bivolaru - de fapt inovații care sunt rezultatul fanteziilor sexuale perverse

ale acestuia, pe care și le împlinește folosindu-se de adepte - la practicile și așa exagerat de sexuale, au fost adăugate altele

care nu există în tradițiile orientale, cum ar fi băutul urinei partenerului sexual (pentru care a fost creată special o carte falsă 🔗),

sexul în grup 🔗, sexul între femei 🔗, poliamorul 🔗, gâdilarea 🔗, tot felul de ritualuri bizare inventate 🔗 și, mai nou,

yoga nud în grup 🔗. Povestea neotantrei la MISA poate fi citită în această postare 🔗.

citat:

La TARA Yoga, acest stil de yoga i-a fost prezentat Mirandei ca o cale spre mai multă iubire, conexiune și pozitivitate, dar și ca

un mijloc de a atinge ceea ce era numit ”eros pur” – accesarea propriei puteri senzuale fără rușine.

”Accesarea propriei puteri senzuale fără rușine” înseamnă desfrâu. Erosul pur este iubirea dintre două persoane de gen opus

care NU IMPLICĂ CONTACT SEXUAL și nici dorința (impulsul, instinctul) de a avea acest fel de contact și, cu atât mai puțin,

consumul de urină al partenerilor sau ingerarea secrețiilor sexuale ale acestora!

Faptul că Miranda nu a înțeles aceasta se datorează tocmai pervertirii acestui concept de către cei de la MISA.

Modul în care a avut loc gradat această pervertire este descris în această postare.

Miranda vorbește despre ”templul tantric” al TARA Yoga (”Templul Bucuriei Extatice”), de fapt un salon de masaj erotic:

La sfârșitul anului 2019, în timp ce încă participa la cursurile de yoga de la TARA Yoga, Miranda a aflat despre un centru afiliat,

un ”templu” de masaj tantric situat în apropierea studioului din Londra. Alți instructori și membri seniori ai comunității TARA

lucrau acolo sau lucraseră anterior și vorbeau despre cât de benefică era această experiență pentru evoluția lor spirituală.

Au încurajat-o și pe Miranda să urmeze aceeași cale. ”Templul făcea parte din procesul de îndoctrinare”, crede acum Miranda,

”în care munca sexuală era văzută ca un act spiritual, un serviciu oferit pentru elevarea clienților și propria ta creștere spirituală”.

Uneori i s-a părut ”puțin neplăcut”, dar Mirandei i s-a spus, în mod repetat, că masajele sacre pe topless pe care a fost

instruită să le ofere erau vindecătoare și făceau parte din serviciul dezinteresat fără recompensă Karma yoga, o justificare

ce a determinat-o să rămână trei luni, lucrând ad hoc, pentru mai puțin de salariul minim..

Iată un detaliu despre care s-a vorbit și în cadrul podcast-ului ”Bad Guru”, dar din acel context nu reieșea exact dimensiunea

exploatării la care a fost supusă fosta cursantă Miranda. Citez din podcast:

El o încurajează pe Harriet să lucreze la Templul Bucuriei Extatice, oferind masaje topless. Harriet declară că el i-a spus că

ar fi bine pentru evoluția ei spirituală. Ea a fost plătită în jur de 30 de lire sterline pentru un masaj, dar clienții au plătit între

150 și 300 de lire sterline. Pentru ea, asta pare că Templul face un profit considerabil. Harriet mi-a spus că doi profesori

de la TARA Yoga Centre au fost implicați în conducerea salonului. Clienții plăteau cash și așa a fost plătită și ea. (sursa)

Acum se spune că salariul sub nivelul minim. Asta arată clar că Miranda a fost exploatată.

În răspunsul lor pentru realizatoarea podcast-ului de la BBC, cei de la MisaTV afirmă în partea a 2-a (ep.103), citez:

În ceea ce privește atmosfera așa-zis extrem de sexualizată la care susține că a fost expusă pseudo-victima Miranda, este chiar

necesar să demascăm ipocrizia vădită de care dă, în acest sens, dovadă. Există mai multe persoane care susțin că, atunci când ea

făcea masaj sexual bărbaților, le provoca la mulți dintre ei ejaculare. Ne punem atunci în mod firesc întrebarea: de ce acele situații,

care erau în mod evidenți sexuale și chiar foarte sexualizante, nu păreau deloc să o deranjeze? (sursa)

Astfel, ei încearcă să sugereze că Miranda a lucrat la ”templul” TARA la inițiativa ei, pentru a-și împlini dorințele sexuale nestăvilite.

Dacă ar fi fost așa, ea ar fi putut să lucreze pentru salarii mai bune la alte ”temple” de masaj din UK ce nu aparțineau de TARA 🔗.

Dar atunci de ce a acceptat să lucreze pe un salariu atât de mic? Evident, a fost atrasă în ceea ce se numește ”karma yoga”

(voluntariat) de către cei de la TARA, care și-au însușit cea mai mare parte din câștigurile realizate de Miranda.

Faptul că fosta cursantă a părăsit ”templul” după numai trei luni, arată clar că ea nu era mulțumită de ceea ce se petrecea acolo.

Miranda furnizează detalii suplimentare și despre șederea ei în Ungaria:

După perioada petrecută la ”templu”, Miranda și-a dat demisia de la slujba sa de profesoară cu jumătate de normă și a plecat

într-o nouă retragere în Ungaria, despre care aflase la un seminar TARA Yoga. Această retragere, numită ArtExtasia, era

prezentată ca fiind axată pe creativitate. Pe site-ul său (link), proiectul este descris drept ” un demers îndrăzneț care își propune

să redea artei drepturile sale divine”.

De fapt ArtExtasia este ”departamentul MISA pentru filme porno-erotice”, iar pe pagina principală a site-ului poate fi recunoscută

”regizoarea Aghora Vidya, o artistă complexă a Artei Obiective și o căutătoare spirituală pe calea Tantrei. Filmele ei exprimă

estetica remarcabilă a căii tantrice a Shaivismului din Kashmir și constituie un gen cu totul nou de cinema”. (link)

În realitate, filmele ei constituie vechiul gen de cinema porno-erotice, căci nu se deosebesc prin nimic de cele ordinare, și tocmai

de aceea nici nu s-a auzit de această ”novatoare artistă complexă” decât în scandalurile legate de MISA.

Vine și momentul în care Miranda își povestește întâlnirea cu Bivolaru de la Paris:

Doi cursanți TARA Yoga i-au spus că avea șansa de a-l întâlni pe Bivolaru și de a trece prin ceea ce adepții numeau ”inițierea”.

Simțea că va fi de natură sexuală, dar profesorii ei îi repetaseră că ”aceasta va fi o piatră de hotar în evoluția sa spirituală,

o experiență profund transformatoare”. Vorbind despre această perioadă, vocea Mirandei, clară și echilibrată până acum,

începe să tremure. A fost condusă la Paris să-l întâlnească pe Bivolaru în 2019, i s-a cerut să-și predea telefonul, cardurile

și pașaportul la o casă de așteptare, unde a împărțit o cameră cu alte zeci de femei, din diverse țări, care veneau și plecau.

Ea s-a întrebat: ”Ce aș face dacă aș vrea să plec?” Dar nu se simțea în stare să facă acest pas. Era convinsă că renunțând

la întâlnirea cu Bivolaru, s-ar vedea exclusă din comunitatea care era acum lumea ei.

După două săptămâni, Miranda a fost legată la ochi și condusă într-o altă locație, micul și murdarul apartament al lui Bivolaru.

Aici, el a deschis ușa într-un halat, mai bătrân și mai neîngrijit decât își imaginase ea. Timp de trei zile, într-o cameră întunecată,

a fost pusă să aștepte. ”Eram între patru și șase femei. Ne-am făcut practica de yoga cât de bine am putut, am vizionat DVD-uri

și am citit cărți. Am dormit pe o saltea pe podea, pe care o mutam ziua pe paturi supraetajate.” Bivolaru striga la ele, 

își amintește Miranda, că au folosit prosopul greșit. A existat, descrie ea, ”sentimentul unei amenințări la nivel scăzut”.

Peste aproximativ 72 de ore, alte femei au fost chemate de Bivolaru într-un al doilea dormitor. Apoi a venit rândul Mirandei.

”Inițierea” a implicat un contact sexual îndelungat cu Bivolaru, în șapte poziții care trebuiau să reflecte cele șapte chakre.

Miranda își amintește că nu s-a simțit atrasă de Bivolaru și nu a vrut să treacă până la capăt, dar și-a spus să nu fie superficială.

Ea a recitat interior mantre, pentru a încerca să îndure experiența. ”Aș spune că am fost destul de detașată de fizic, în acel moment:

”Sunt aici acum, trebuie să trec peste asta”. A fost un mare grad de disociere. ”

Precizarea din articol că, citez, ”vorbind despre această perioadă, vocea Mirandei, clară și echilibrată până acum, începe să tremure”,

arată că este vorba despre un interviu și că Miranda a vorbit liber, nu de pe notițele pe care i le-ar fi scris ”activiștii antisecte”.

”Mincinoasa de Miranda” a povestit din nou aceleași detalii, nu ca cei de la MISA, care deformează chiar și textele pe care

ei le citează, se contrazic în propriile declarații sau se dau singuri de gol!

Vine evident și momentul în care Miranda vorbește despre videochat-ul porno:

Ulterior, Miranda a fost dusă într-o casă din Praga. Aceasta a fost descrisă ca o altă perioadă de ”practică spirituală”.

De fapt, asta însemna să fii presată să lucrezi în videochat. Așa cum a fost cazul până acum, canalizarea energiei ”Shakti”,

zeița feminității, prin sexualitate, a fost prezentată ca amplificare a puterii interioare.

”În cele din urmă, acest lucru a fost folosit pentru a ne încuraja să le aducem profit prin munca sexuală.”

Femeilor de acolo, inclusiv Mirandei, li s-a spus că au datorii pentru hrana și cazarea lor, precum și pentru călătoria lor

până atunci la diferite retrageri și că trebuie să muncească pentru a plăti pentru asta, o tactică comună folosită de traficanți

pentru a-și exploata victimele. Abia după șase luni i s-a permis să plece. Mai întâi, s-a întors în Ungaria și apoi la Londra

în februarie 2020. În cele din urmă, Miranda era acasă, iar drumul ei către ”iluminare” era pus pe pauză.

În continuare, articolul din The Guardian descrie modul în care Miranda a reușit să iasă din sectă:

Acum, Miranda vede comunitățile TARA și MISA nu doar ca parte a ”cultului sau sectei bunăstării”, ci ca o sectă în adevăratul

sens al cuvântului. Această revelație a venit treptat, odată cu distanțarea de adepții lui Bivolaru și întoarcerea la Londra.

Doar fiind din nou în preajma unor oameni care îi puneau întrebări despre experiențele trăite și după ore petrecute pe YouTube

analizând mecanismele sectelor, a început să înțeleagă ce i se întâmplase. La început, a respins ideea, dar, încetul cu încetul,

a început să demonteze procesul prin care fusese prinsă în acest sistem – aceleași tehnici clasice de îndoctrinare, de la

reformarea gândirii la izolare. ”Cei care au pus la îndoială lucrurile spuse la cursuri”, spune Miranda, ”au fost umiliți”. 

”Cei care au participat activ și și-au depășit limitele au fost aplaudați”, își amintește ea. Mai presus de toate, fiecare pas a fost

poziționat ca următorul pas către eliberare. ”Modul eficient de a determina pe cineva să facă ceea ce îți dorești este să-l faci

să creadă că este acolo din propria lor alegere sau pentru un scop mai înalt.

Ieșirea dintr-o astfel de sectă nu se poate face printr-o muncă de convingere dusă de cineva din afară, așa cum pretinde MISA

că ar fi acționat asociațiile anti-secte, ”deturnându-i pe cursanți de pe calea spirituală și întorcându-i plini de ură împotriva școlii”.

Nu poți contrabalansa din afară, doar cu opinii sau argumente abstracte, convingeri interioare clădite pe senzații plăcute și pe stări

euforice intense obținute aproape la voință prin diferite practici (”stări spirituale autentice). Mai trebuie ținut seama și de frica de

”a cădea la testele spirituale și a fi deviat definitiv de pe singura cale către eliberare”, adânc inoculată la MISA.

Singura soluție este ca practicantul să-și dea singur seama, realizând contradicția dintre vorbe și fapte, dintre imagine și realitate,

dintre comportament și regulile morale, ceea ce presupune ca simțul realității și al moralității să nu fi fost anihilate iremediabil.

citat:

În calitate de fondatoare și co-președintă a Sindicatului Profesorilor de Yoga din Marea Britanie, Laura Hancock a auzit

mai multe povești asemănătoare cu cea a Mirandei, relatate de foști cursanți de la TARA Yoga.

Fiind ea însăși instructor de yoga, Hancock obișnuia să închirieze un spațiu de predare de la TARA Yoga și își amintește

că a observat o fotografie cu Bivolaru atârnată pe peretele studioului.

Reamintesc ce spunea MISA în răspunsul său către BBC:

Niciodată MISA, dar mai ales nici Gregorian Bivolaru, nu au încurajat vreodată, câtuși de puțin, venerarea sa.

Cu certitudine nu au descurajat venerarea, ba chiar Bivolaru ”s-a autovenerat singur” 🔗, comparându-se cu Iisus 🔗.

De asemenea, ATMAN a susținut că ”Bivolaru nu e implicat în federație, el decât a elaborat cursurile. Unii l-au ales ca ghid spiritual.”

Unii, deci nu toți. Atunci de ce este expusă poza lui, pentru toți? Pentru venerare?

Articolul abordează și soluțiile ce ar putea fi aplicate pentru a împiedica abuzurile din acest domeniu:

citat:

Hancock s-a implicat inițial în înființarea sindicatului din cauza lipsei drepturilor lucrătorilor și a unui salariu corect în industrie.

Curând, a descoperit că mulți cursanți și profesori din industrie o abordau pentru a raporta abuz fizic și emoțional, exploatare,

hărțuire sexuală și îndoctrinare. ”A devenit marea parte a problemelor cu care oamenii veneau la noi”, spune ea.

În calitate de profesori și voluntari de yoga, Uniunea Profesorilor a trebuit să-și îmbunătățească abilitățile pentru a face față

acestei avalanșe, trimițând problemele către autorități, acolo unde era posibil. Cu toate acestea, fără un organism oficial de

reglementare a yoga, nu era clar spre ce să se îndrepte. Ei au constatat că poliția a arătat adesea puțină voință de a investiga.

Plângerile despre TARA Yoga, de exemplu, au fost pasate de la o autoritate la alta, pentru a ajunge nicăieri.

”Responsabilitatea sau datoria de a proteja ar trebui să fie aliniată celei de la psihoterapie; există o dinamică a jocului de putere

între profesorii de yoga și cursanți și acest lucru nu este recunoscut”, spune Hancock.

”Oamenii s-au simțit foarte lipsiți de putere pentru că nu au căi de a raporta aceste lucruri”. 

Dar ceea ce este nevoie, susține Hancock, este o reformă mai largă. ”Oamenii vin la yoga cu mare încredere, presupunând că

un curs de yoga va fi bun și pozitiv și că există integritate. Nu este întotdeauna cazul.

”Există multe neînțelegeri, pentru că oamenii nu știu ce înseamnă hărțuire în aceste spații sau nu vor să admită ce este în joc.”

Hancock locuiește la doar câteva minute de TARA Yoga și este supărat să vadă că încă funcționează. 

”În cele din urmă, acea școală nu ar trebui să fie deschisă.”

În lipsa cadrului legal pentru reglementarea industriei de wellness și yoga - bizară, având în vedere că celelalte domenii, precum

cabinetele de psihoterapie, sunt de mult reglementate - protecția revine tot în sarcina ”consumatorului”:

Pentru moment, sarcina rămâne în cea mai mare parte în seama consumatorilor, de a avea discernământ în alegerea unei școli

de yoga sau a unui profesor de yoga, o provocare în Vestul sălbatic al industriei bunăstării. Există semne la care să fii atent.

La un curs, ajustările practice fără consimțământul prealabil nu ar trebui să mai fie o normă, spune Hancock.

Fiți atenți la retrageri sau tabere care vă privează de bunuri personale: ”Dacă ei cer să nu se folosească telefoanele mobile

în ashram, pentru a păstra un mediu liniștit, dar pot fi folosite în afara terenului sau pot fi puse pe ”silent” în caz de urgență”,

este rezonabil. A lua telefoanele, mai puțin.” Retragerile rezidențiale ar trebui, de asemenea, să își detalieze activitățile și regulile

din timp, ”tu ești consumatorul: nu cumpăra nimic dacă nu știi ce cumperi. O retragere de yoga nu ar trebui să fie deloc misterioasă.”

E clar că jurnaliștii nu cunosc în totalitate dimensiunea reală a ceea ce se petrece la MISA. Sunt situații în care nu se dezvăluie

dinainte activitățile ce vor avea loc, dar nu numai din motiv de păstrare a secretului inițiatic (un pretext străveziu, căci nu e

vorba de inițieri în ritualuri reale), ci pentru că urmează activități imorale și chiar ilegale, iar adepții cu un minim simț al

moralității sau al legalități nu doar că ar refuza să paticipe sau să săvârșească acțiunile, dar ar putea să le dezvăluie celorlalți,

opiniei publice sau chiar autorităților. Astfel, se jură dinainte fără a se ști ce urmează, iar când se află, e prea târziu, căci

participanții sunt legați prin jurământ să păstreze tăcerea și le este frică să-i avertizeze pe alții. Este cazul exploatării sexuale

(plecarea în Japonia pentru dans la bară, atragerea în activități de videochat porno, cursante care au fost filmate în scene ce au apărut

în filme porno fără știrea lor și, evident, invitarea acestora pentru inițiere sexuală cu Bivolaru. Reamintesc aici un exemplu concret,

recent dezvăluit, despre atragerea cursanților în ritualuri sexuale bizare.

podcast ”Toxic Tantra” - bonus:

Ședințele Unlock Next Level (Deblocarea Nivelului Următor) au fost întotdeauna lucruri despre care nu știai dinainte ce urmează.

Și a fost întotdeauna o surpriză, am fost antrenați puțin să fim mereu în situații în care nu puteam ști dinainte exact ce se va întâmpla.

Era o practică de inițiere. Și apoi s-a spus că, ca să spun așa, acum există o practică de inițiere, ori ieși, ori rămâi.

Apoi cineva închide ușile și ea stă înăuntru. Ușile erau închise. Nimeni nu mai avea voie să iasă, nu mai putea fi întreruptă de intrări

sau ieșiri. Și erai fie înăuntru, fie afară. Ce secret tantric este pe cale să îți fie dezvăluit? (vezi acest articol).

Dar chiar și depunerea de jurăminte pe sănătatea și evoluția spirituală (auto-blesteme) nu este suficientă, așa că se fac și

controale corporale pentru a împiedica accesul cu eventuale mijloace de înregistrare sau chiar de notare.

Desigur, trebuie de adăugat solicitarea fotografiilor în costum de baie sau nude, care ar trebuie să fie un imens semnal de alarmă.

Nici solicitarea de analize HIV/VDRL nu este în regulă, căci sugerează eventuale acte sexuale ocazionale, cu persoane necunoscute.

Pe lângă toate acestea, alte ciudățenii cum ar fi denumirea de ”școală spirituală”, cursul pe o durată nelimitată, poza lui Bivolaru

din săli sau invocarea ”prezenței lui subtile”, devierea asteroizilor și cometelor, prevenirea cutremurelor și războaielor, chemarea

extratereștrilor etc, ar trebui să fie de asemenea semne de alarmă.

Afirmațiile gen ”suntem singura școală spirituală autentică, singurii deținători ai adevărului, focarul spiritual al omenirii

prevestit de profeți și de scripturile sacre, la noi se fac revelații în premieră planetară și Dumnezeu dezvăluie taine fundamentale

care vor conduce la apariția unei unice religii planetare - Dumnezeismul - care va înlocui toate celelalte religii”, acestea sunt

indicii clare ale unei secte religioase fundamentaliste (mesajul lui Bivolaru).

Iar cel mai mare mister, ce nu a fost dezvăluit niciodată, nici măcar sub jurământ, pe care nici măcar liderul suprem nu-l cunoaște,

este durata nelimitată a cursurilor, adică pentru toată viața. Dacă intri, va trebui să nu mai ieși, căci ai pierde definitiv singura șansă

de eliberare.

Miranda:

Pentru a continua să existe, TARA Yoga și MISA se bazează pe femei ca mine, pe capacitatea noastră de a ierta, pe dorința de a ne

păstra reputația, pe tăcerea noastră. Simt că depășesc această capcană prin faptul că vorbesc deschis despre acest abuz de putere.

Așa cum latura spirituală a yoga a fost deturnată, la fel și promisiunea vindecării a fost transformată într-un mijloc de manipulare.

Acum, ceea ce o ajută cel mai mult nu este iertarea, ci un alt tip de vindecare:

”Ceea ce găsesc cu adevărat vindecător acum este ideea că s-ar putea face dreptate.”

MISA răspunde prin mesaje-tip, precum cele preînregistrate pe un robot telefonic. Este evident vorba despre răspunsuri special

concepute spre a devia întrebările și a abate atenția de la organizație. Problema este că argumentele lor nu sunt valabile:

citat:

MISA susține că, în ultimii 35 de ani, ”zeci de mii” de oameni au participat la cursurile și retragerile sale și că mulți încă

îl respectă și îl apreciază pe Bivolaru. Toate acuzațiile fac parte dintr-o ”vânătoare de vrăjitoare” și sunt ”bazate pe declarațiile

unui număr mic de persoane, probabil motivate de răzbunări personale sau de dorința de atenție”.

E ca și cum ar spune că, din moment ce majoritatea covârșitoare a femeilor nu au fost vreodată abuzate sexual, înseamnă că abuzul

sexual nici măcar nu există. Apoi, negând acuzațiile și susținând că acestea sunt mincinoase, cei de la MISA nu îndrăznesc totuși

să arunce întreaga responsabilitate asupra reclamantelor, ci adaugă un factor ce este mereu prezent: ”Oculta malefică” ce poartă

un permanent război împotriva ”singurei școli spirituale autentice, unicul izvor de lumină dumnezeiască de pe planetă,

război ce este dus prin intermediul mass-mediei mincinoase și vândute”. O astfel de acuzație a fost formulată, chiar în instanță,

împotriva acestui blog care, potrivit MISA, ar face parte dintr-o campanie permanentă de denigrare împotriva măreței școli. 

MISA pretinde că, în școala în care absolut totul este dumnezeiesc integrat, nu doar că nu se petrec, dar nici măcar nu s-ar putea

petrece vreodată fapte ilegale și imorale, acestea fiind invenții ce rezultă doar prin eforturile reunite ale unor  persoane frustrate

”dornice  de atenție” și ale mass-mediei avide de senzațional, dar niciodată nu este implicată doar ”auto-declarata victimă”. 

Această teză este concepută să creeze impresia că nu există victime reale. Dacă MISA ar purta o confruntare doar cu persoana

reclamantă, ar da impresia că există o victimă reală, caz în care opinia publică și mass-media ar avea tendința de a lua partea

celei care se declară victimă, singură împotriva unei întregi organizații, întărind și mai mult această impresie. Așa că MISA

mai introduce în piesă un actor care de fapt nu a fost de față la comiterea presupusei fapte - ”mass-media vândută Ocultei” - 

și abate astfel atenția de la victimă și de la acuzații. Este o tactică perversă, special concepută spre a fi utilizată în toate situațiile. 

Expresia ”vânătoare de vrăjitoare” sugerează că ar fi vorba despre o victimă nevinovată - MISA - ce a fost pe nedrept învinuită

de fapte inexistente, de către acuzatori vicleni care fie inventează acuzații, fie nu înțeleg semnificația celor petrecute în realitate.

MISA cea veșnic neînțeleasă, care face doar fapte dumnezeiești, pe care obtuzii și ignoranții nu le înțeleg în adevărata lor lumină.

Dincolo de toate acestea, frica MISA față de persoanele individuale care se declară victime ale organizației este frica de faptul

că ar putea fi descoperite și dovedite fapte ce s-au petrecut în realitate.

După cum s-a subliniat și în acest articol, este necesară o reglementare exactă în acest domeniu - wellness - pe de o parte

în direcția autorizării și verificării acestui gen de activități și, pe de altă parte, în direcția determinării ”furnizorilor de servicii”

să adopte un mod de desfășurare a activităților care să reducă posibiltatea apariției unor abuzuri.

În acest sens, MISA a făcut mereu un joc la două capete, prevalându-se fie de libertatea de credință, ca și cum ar fi religie,

fie de drepturile omului în general, ca și cum nu ar fi o religie.

Până la o eventuală reglementare, ”apără-ne Doamne de ”prietenii spirituali”, că de dușmani ne apărăm singuri!”