Monday, February 5, 2024

Cu MISA în instanță: 4. MINȚIND cu MÂNA pe CRUCE!

(continuare din partea a 3-a)

În precedenta parte, s-a arătat care au fost reclamațiile pe care MISA le-a adus fostului cursant M.C. și modul în care acestea
au fost confecționate de către reclamantă prin denaturarea propriilor probe, prin ascunderea realității și prin interpretarea
cu dublă măsură a situației. Toate aceste probe se dovedeau a fi false la o simplă verificare, părând un pretext jalnic
și în același timp mincinos pentru a porni acțiunea civilă, urmând ca totul să se decidă prin audierea martorilor. 

Dăm cuvântul celui reclamat:
”În lipsa unor probe concrete și cu argumentele spulberate, cum mai putea dovedi reclamanta că cineva anume
a scris un articol anonim pe un blog anonim?
Evident, nimeni nu fusese martor la redactarea și postarea articolului și cu atât mai puțin a TUTUROR articolelor.
Și atunci cum să procedeze MISA? Simplu: Din moment ce singurul martor la publicarea articolului era doar autorul,
doar acesta ar fi putut furniza dovada și nimeni altcineva!

Mișcarea evidentă a fost aceasta: niște ”martori” să vină în instanță și să jure cu mâna pe cruce că l-au auzit pe pârât
cum recunoaște că el este autorul!
E ca și cum ar pune arma crimei în mâna victimei, ar duce mâna cu arma la tâmpla acestuia, după care ar apăsa degetul victimei
pe trăgaci! Asta e soluția pe care au găsit-o și care era unica posibilă.”

MISA a afirmat:
”Prin intermediul martorilor indicați, vom dovedi că pârâtul este autorul articolului reclamat, deoarece acesta este autorul
întregului conținut al blogului pe care l-a preluat integral în anul 2021, anterior publicării articolului incriminat.”

Așadar, în spiritul logicii desăvârșite cu care ne-a obișnuit, MISA nu era în stare să demonstreze că pârâtul era autorul
unui SINGUR articol, dar trâmbița că va demonstra că acesta este autorul TUTUROR articolelor!

Mai mult, după ce tot procesul reclamanta MISA a țipat că pârâtul este cel mai mare mincinos, își baza acțiunea pe...
declarațiile auto-incriminatoare ale pârâtului care subit, atunci și doar atunci, spunea adevărul ca în transă!

Și cine erau martorii propuși de MISA? Cei mai obiectivi și mai neimplicați: cursanți și instructori MISA!
Iar aceștia, neavând cum să fie martori direcți la scrierea și publicarea articolului și neavând cum să aducă vreo dovadă fizică
a pretinsei recunoașteri din partea pârâtului, veneau în instanță crezând că e ca la relatările de după meditațiile MISA,
pe care Bivolaru le autentifică de îndată, dacă servesc scopului urmărit.
Numai ce termină ei de declarat și gata, instanța cade pe spate și autentifică mărturiile ca fiind Adevărul Ultim Divin!

Chiar și în cazul unui proces legat de un eveniment produs în public - cum ar fi o tamponare în trafic la care asistă martori
ce nu au legături cu părțile și care se aflau întâmplător în zonă, și în acest caz se cer expertize ale poliției rutiere:
fotografii ale mașinilor, ale urmelor de frânare, măsurători ale urmelor și estimarea vitezei probabile etc.
Dacă până și în cazul martorilor cu adevărat neimplicați se cer probe fizice, căci oamenii sunt subiectivi, interpretează ceea ce văd
prin prisma prejudecăților lor atunci, cu atât mai mult este necesar ca, în cazul unor martori ce au legături cu una dintre părți, 
să existe probe solide care să le confirme declarațiile.

MISA a pretins că martorii sunt voluntari, nu sunt membri ai Asociației MISA și nu sunt angajați ai acesteia.
Cei care cunosc situația de la MISA știu ce înseamnă voluntariat de decenii la MISA, iar expresia ”angajați la MISA”
(mai ales carte de muncă) le stârnește râsul, căci vine din partea celei care promovează ”karma yoga”
doar în beneficiu propriu.
MISA se folosește în mod ticălos de faptul că membrii asociației sunt doar 21-22 (depinde pe cine întrebi),
în timp ce toți ceilalți care au legături cu activitățile asociației sunt ”cursanți și simpatizanți”.

Evident, instanța nu are cum să știe acestea și este greu de arătat că niște instructori și cursanți de la MISA au legături de interes
cu aceasta. De asemenea, cum să dovedești dușmănia adepților MISA față de toți cei care critică mișcarea?
Sunt declarații și conferințe ale Maistrului despre ”demonicii plini de ură”, dar sunt suficiente într-o instanță unde totul este pe acte?

Astfel, cel reclamat nu doar că a avut de înfruntat adversitatea unei organizații mincinoase, ci a avut de luptat cu declarațiile mincinoase
ale foștilor colegi, care mimau acum detașarea și obiectivitatea. Și ce declarații!

Toți cei trei martori ai MISA - persoane cu opinii și afinități diferite - au susținut ”la unison” că toate articolele ulterioare
presupusei preluări a blogului de către pârâtul fost cursant au - țineți-vă bine - ACELAȘI STIL cu cele ale pârâtului
de pe când acesta scria pe fostul forum!

Instanța nu a plecat după fentă și a decis:
”În ceea ce priveşte argumentul legat de un anumit stil de scriere a articolului, la care şi toţi martorii au făcut referire,
reţine instanţa că este o apreciere subiectivă a acestora, fără o minimă bază probatorie în actele de la dosar.
Lipsesc elemente de comparaţie adecvate pentru ca şi instanţa să-şi formeze o părere despre stilul de a scrie articole al lui @emacris,
nefiind suficientă trimiterea la activitatea user-ului de pe fostul forum, pe de o parte fiind slab relevată, pe de altă parte
fiind evident că stilul de pe un forum, pe care sunt postate relatări, impresii, comentarii și discuții libere, nu poate fi la fel
cu cel de pe un blog de articole și analize. De remarcat că martorii nu detaliază în ce constă unicitatea stilului pârâtului.”

”Activitatea user-ului de pe fostul forum, fiind slab relevată” tocmai pentru că, dacă era puternic relevată, ieșea la iveală
minciuna gogonată că pârâtul este unicul autor al blogului și acuzatorii nu mai puteau demonstra că articolul nesemnat
era al acestuia.
Dar aceste argument de ordin general și abstract al instanței nu este singurul motiv al respingerii tezei autorului unic.

Instructorul lui, mare profet și clarvăzător, a declarat că pârâtul ”a lăsat să se înțeleagă” că pregătea articolul incriminat 
încă din iulie 2020 (vezi declarațiile martorilor în instanță din documentul inserat la final). Mare profet, mare caracter...
Când colo, articolul apare nu pe fostul forum care exista atunci, ci pe actualul blog care, la data discuției din 2020,
era inactiv. Și ce a a rezultat după laborioase pregătiri și o maturare de doi ani?
Un copy-paste după o postare veche de 15 ani a Admin-ului fostului forum Exmisa (arhivă) care, culmea, aparținea
unui topic blocat chiar de către Admin. Deci pârâtul nu avea cum să-i spună pretinsului martor că ”pregătește” articolul,
pentru că nu ar fi primit aprobarea Adminului de creare a unui nou topic cu materiale copiate chiar de la Admin.

Nu se susține nici ipoteza că pârâtul pregătea articolul fără să știe de ceea ce era deja publicat pe forum, căci ceea ce a apărut
pe blog nu conține informații suplimentare față de ceea ce era pe forum.
Mai mult, sursa articolului incriminat este sigur postarea în limba engleză de pe fostul forum căci, dacă s-ar presupune
că a fost editată mai întâi postarea în limba română, este greu de crezut că traducerea în engleză ar fi ajuns să conțină,
din pură întâmplare, pasaje identice cu cele ce existau demult, pe forum.
De altfel, varianta în limba română de pe fostul forum (arhivă) este de fapt conținutul Rechizitoriului MISA-DIICOT din 2004.
În fine, articolul incriminat de pe blog conține 4 fotografii dar, după cum se poate vedea în arhivă, la data de 26 dec 2010
(data arhivării) primele 2 fotografii, ce avuseseră peste 1000 de vizualizări, deja nu mai erau accesibile.
Prin urmare, pârâtul - cursant dedicat în 2010 - nu știa de această postare de pe fostul forum și nu avea de unde să ia celelalte 2 poze.
Concluzie: martori mincinoși!

Dintre cei 3 ”martori”, unul singur a făcut declarații cu privire la fapte ulterioare apariției articolului incriminat!
Cică s-ar fi întâlnit - exact când era nevoie - cu pârâtul, care i-ar fi ”dat de înțeles” că el ar fi autorul.
Dialogul ar fi fost așa:
”Am avut o discuție în legătură cu acest articol în vara anului 2022, l-am întrebat dacă este adevărată informația postată,
că MISA a fost înființată ilegal”, iar pârâtul a spus "Da, sunt dovezi că asociația a fost înființată ilegal”. 
Pârâtul a spus că el spune numai adevărul, împrejurare în care eu l-am întrebat ”cum stă treaba cu articolul în care
se consideră că MISA este înființată ilegal, iar pârâtul mi-a răspuns că sunt dovezi că asociația a fost înființată ilegal.
Nu l-am întrebat direct dacă el a scris articolul.

Păi da, că dacă îl întreba direct, pierdea calitatea de martor! Cine ar mai crede în instanță un ”martor” care conduce discuția
în sensul urmărit, în loc să asiste întâmplător?
Așa că întrebările au fost puse pe ocolite și tot pe ocolite a fost și concluzia trasă de reclamantă.

De fapt, dacă se ia de bun dialogul prezentat mai sus, ”martorul” a avut de recitat în instanță altă poezie, dar s-a emoționat
din cauza stării de releu divin, în care voia lui ”Dumnezeu” se revărsa prin el și-i șoptea:
”Așa, minte cu nerușinare, că e pentru o cauză nobilă!”
Așa că a declarat abureala de mai sus, în care a repetat inutil fraza ”sunt dovezi”, pe care o putea afirma oricine a citit articolul,
în loc să zică ceva foarte vag dar mai logic, în genul:
”L-am întrebat cum stă treaba cu articolul, iar pârâtul a spus că el spune numai adevărul.”
Au fost niște fluctuații în rețeaua Matrix-ului, niște tulburări în ”Forță”...

Un alt moment semnificativ: în 5.09.2022, reclamanta făcea următoarea declarație la dosar:
”Prin intermediul martorilor indicați am arătat că vom dovedi că pârâtul este autorul articolului reclamat, deoarece acesta
este autorului întregului conținut al blogului pe care l-a preluat integral în anul 2021, anterior publicării articolului incriminat.”

Rezultă că în septembrie 2022 reclamanta încă nu știa că unul dintre ”martorii” ei avea să susțină în instanță cum că
pârâtul ar fi recunoscut indirect de față cu el că este autorul articolului reclamat!
Pe cale de consecință, declarația dată de acest martor în instanță în aprilie 2023 a fost ticluită după septembrie 2022
și, prin urmare, ulterior datei pretinsei întâlniri din iunie 2022!
Și uite-așa mai iese o ticăloșie la iveală, marcă neînregistrată MISA!

Ca să se vadă foarte clar că respectivul martor minte, acesta a mai făcut o declarație, descrisă chiar de către instanță ca fiind falsă:
a relatat că știa că pârâtul scrie pe forum încă de la finele anului 2019, din vremea când pârâtul încă frecventa cursul de yoga.
În realitate, așa cum se poate vedea din documentul trimis inserat la final, contul de pe forum al pârâtului a fost creat
abia în aprilie 2020. În plus, dacă pârâtul era cursant dar totuși scria pe un forum anti-MISA, ar fi fost exclus de la curs!
Așadar nu poate fi vorba despre o eroare de memorie, ci este o declarație anume ticluită pentru instanță.
Dar adevărul a ieșit la lumină: martorii din partea MISA mint sub jurământ cu mâna pe cruce!

Ce respectarea Adevărului, ce consacrare către Dumnezeu, ce porunca a 9-a (”Să nu mărturisești strâmb împotriva aproapelui”,
ce jurământ în instanță cu mâna pe Biblie:
”Jur să spun Adevărul și numai Adevărul și să nu ascund nimic din ceea ce știu. Așa să îmi ajute Dumnezeu!”
Devoțiunea totală și necondiționată față de Bivolaru și de sectă e singurul crez al instructorului MISA.
Reducerea la tăcere a celor ce demască MISA și pe gurul acesteia e mai presus de poruncile divine.
Și cum fanaticii misani nu pot combate pe critici cu argumente, s-au folosit de instanță pentru a intimida, șantaja
și, în cele din urmă, pentru a încerca să închidă blogul.

Planul MISA era acesta:

- din moment ce blogul e anonim iar articolele nu sunt semnate, ”era necesar” să-i atribuie blogul unei persoane cu nume și adresă

- cum nu poți deschide o acțiune în instanță pe criterii generale, abstracte, ”era necesar” un pretext: un articol, unul singur,
ce conținea afirmații reclamate de MISA ca fiind ilicite (de fapt, după cum s-a arăta mai sus, era extras din Rechizitoriul MISA-DIICOT).

- deși pârâtul era reclamat pentru un articol, MISA a adăugat la dosar acuzațiile cum că pârâtul este în prezent deținătorul,
autorul unic și Administratorul blogului, încercând să obțină în instanță recunoașterea acestor afirmații.
Era nevoie de aceste acuze mai târziu.

- instructorul pârâtului a declarat în instanță că pârâtul pregătea cu doi ani înainte nu doar articolul reclamat, ci și
postări cum că MISA este o sectă, de unde reiese care era pasul următor al MISA

- pârâtul urma să fie reclamat pentru articolele și comentariile numeroase despre faptul că MISA este o sectă.
De aici se întrevăd alți doi pași:

- obținerea în instanță a unei ”sui-generis adeverințe” (inclusiv pentru presă) cum că MISA nu este o sectă 

- acționarea în instanță a pârâtului pentru întreg blogul și obligarea acestuia de a-l închide

Pentru îndeplinirea acestui plan diabolic, nu s-au dat în lături de la nimic, dar au mâncat lături: fals, deformarea propriilor probe,
mărturie mincinoasă, intimidare, șantaj. ”Scopul scuză mijloacele!” a devenit deviza MISA.

Detalii ale procesului în documentul inserat.
Se recomandă descărcarea documentului pe PC, pentru a putea accesa ușor adresele de internet.
Va urma.


11 comments:

  1. Eu zic ca paratul putea sa le faca martorilor plangere penala pentru marturie mincinoasa.

    ReplyDelete
    Replies
    1. De fiecare data când misa calca pe bec trebuie raportata. Este spre pentru binele lor corecția.
      Asemeni si tartorului lor! De fiecare data când este mai puțin decât galactic, trebuie aranjat după cum si el a demonstrat ca trebuie bătuți rromii.
      Cel care predica altora trebuie sa fie primul care respecta ceea ce predica.

      Delete
  2. În primul rând, instanța civilă trebuia să facă sesizare la Parchet sub suspiciunea de mărturie mincinoasă, mai ales că jurământul de martor s-a depus în fața instanței.
    https://lege5.ro/gratuit/gyztaojtgy/banuiala-de-marturie-mincinoasa-codul-de-procedura-civila?dp=g43temjugyyto
    Din ce se înțelege de aici, instanța de fond nu a făcut sesizare.
    Reclamanta și pârâtul nu au depus jurământ, ei răspund doar pentru fals și uz de fals în mod flagrant.
    De exemplu când MISA susține - în mod evident fals - cum că blogul a pornit în mai 2021 odată cu venirea pârâtului, în contradicție cu realitatea afișată pe blog, ba mai și ascunde asta instanței și încearcă să o inducă în eroare, nu răspunde, pentru că e doar impresia ei tâmpă.

    Sigur că poate face plângere și pârâtul, dar acum rolurile se inversează: pârâtul și Parchetul sunt cei care trebuie să dovedească mărturia mincinoasă, dincolo de orice îndoială.
    Declarațiile martorilor au fost indirecte, vagi, ilogice, necredibile sau suspecte, iar asta a fost până acum în favoarea pârâtului.
    Însă în cazul inversării rolurilor prin plângere din partea pârâtului, exact aceleași hibe sunt acum în defavoarea acestuia.
    Cred că lepădăturile misane au luat asta în calcul.

    Din ceea ce se poate citi, singura declarație de martor falsă dincolo de orice îndoială este cea arătată de instanță:
    ”Cu o singură excepție, toate contactele cu pârâtul sunt mult anterioare apariției articolului.
    O suspiciune planează asupra întregii declaraţii a martorului văzând că alte informaţii furnizate de către acesta, care au putut fi verificate prin înscrisuri, nu sunt reale, fiind contrazise de acele înscrisuri.
    Astfel, a arătat martorul că a remarcat pe forumul Exmisa încă de la sfârșitul anului 2019 postări apărute sub pseudonimul @emacris, or @emacris s-a alăturat fostului forum abia la 13 aprilie 2020, după cum rezultă din înscrisurile de la dosar.”

    Însă chiar și în acest caz, martorul o poate da la întors: ”Mi-a jucat memoria o festă!”
    La fel, în cazul tezei absolut ridicole a ”stilului unic”: ”Ce vreți, dacă așa MI S-A părut...” (numai MISA cea conspiraționistă putea veni cu asemenea enormitate)

    E greu, iar Parchetul nu-și bate capul, decât poate dacă vine de la instanță.
    Există un risc ridicat de NUP (șanse peste 50% - nu s-a putut dovedi, bla, bla) iar, la MISA, ”NUP” și ”prescriere” înseamnă ”nevinovăție”, când e vorba de ei.
    Dacă o lași așa, măcar martorii lui Pește rămân cu stigmatul de mincinoși ordinari.
    E adevărat, acest lucru încurajează mărturia mincinoasă pe viitor, dar acești martori nu vor mai fi credibili într-un eventual proces împotriva aceluiași pârât, care poate veni cu Hotărârea în care se vede incompatibilitatea acestora.
    Niște martori care sunt suspecți că au mințit împotriva pârâtului, dovedesc o atitudine de dușmănie.

    Pârâtul mai poate acționa în civil împotriva martorilor, dar în cazul ăsta trebuie să umble după ei.
    Să vezi atunci amânări, tergiversări, tertipuri, chestii-trestii, până rămâne pârâtul fără bani de deplasări. MISA e expertă la jocuri mincinoase.
    ”Martorul a fost citat greșit la Cisnădioara, trebuia la Karlskrona”, dar de fapt e la Paris...

    Desigur că este și vina sistemului juridic românesc, creat și populat de Dorei.
    Într-o instanță americană, chiar și în procesele cu jurați, dacă judecătorul te prinde cu minciuna în flagrant, îți dă pe loc pârnaie, fără discuții. De la Curte, duba te duce în lanțuri direct la bulău.

    Înspăimântătoare este seninătatea lipsită de scrupule cu care acționează aceste jigodii: ”Dacă ne iese, bine; dacă nu, data viitoare!”
    Întotdeauna, ”la nevoie”, răsar ”voluntari” care să mintă orice despre oricine. În asta constă pericolul.

    ReplyDelete
    Replies
    1. Felul în care MISA a condus procesul seamănă uneori cu un foc de reglare a tirului, problema lor e că și-au epuizat toată muniția. Nu vor mai putea veni pe viitor cu niciuna dintre tezele susținute.
      Singura chestiune admisă de instanță este identitatea dintre pârât și user, însă doar pentru forum.
      MISA ar fi trebuit să dovedească asta și în cazul blogului, dar n-a făcut-o.

      Teza preluării integrale a blogului este scoasă din burtă, fiind respinsă și de instanță, dar și în cazul în care ar fi fost dovedită, tot nu servea la nimic, deoarece nu ajunge să dovedești că pârâtul a preluat blogul la o anumită dată, ci trebuie să dovedești că, la data săvârșirii faptei reclamate, pârâtul încă era autorul integral!
      În caz contrar, rămâne că pârâtul e posesorul blogului în eternitate, deci teza preluării integrale conduce la aberații. Instanța nu a remarcat o astfel de chestie, pe care însă ar fi remarcat-o imediat un anchetator criminalist.
      Totuși, este bine că a respins-o din alte motive și e remarcabil că a sesizat toate celelalte gogoși.
      E un dosar de filme americane cu CSI, nu de România.

      De fapt, se vede că inițial dosarul a fost aruncat de la o secție la alta, ca un cartof fierbinte.
      Mai întâi a fost la secția a II-a civilă
      https://portal.just.ro/86/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=8600000000167088&id_inst=86
      apoi a ajuns la Secția I civilă, cu steluță!
      https://portal.just.ro/86/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=8600000000168473&id_inst=86
      înseamnă că cei de la secția a II-a și-au declinat competența și l-au plasat celor de la secția I ?

      Delete
    2. scrie aici:
      https://portal.just.ro/86/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=8600000000168473&id_inst=86
      după ce secția a II-a civilă a admis necompetența materială procesuală, a trimis dosarul la secția I, care a făcut aceeași chestie și astfel a ajuns la arbitrajul Curții de Apel.
      Dacă se caută după numele pârâtului (căci dosarul de la Apel a avut alt număr, nefiind din aceeași cauză), se găsește aici
      https://portal.just.ro/39/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=3900000000056239&id_inst=39
      unde scrie cum Curtea de Apel a încredințat dosarul secției I.
      Practic, procesul a început în data de 1 noiembrie 2022, deși citația datează din 27 iulie 2022. Trei luni de volei...

      Aici scrie cine sunt martorii, la termenul din 14.02.2023:
      https://portal.just.ro/86/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=8600000000168473&id_inst=86
      ”încuviinţează proba testimonială cu martorii Coroamă Dan, Teodorescu Soare şi Roman Emilian”

      https://lege5.ro/gratuit/gyztaojtgy/art-315-persoanele-care-nu-pot-fi-ascultate-ca-martori-codul-de-procedura-civila?dp=g43temjugu2tk
      Art 315 Persoanele care nu pot fi ascultate ca martori - Codul de Procedură Civilă:
      3. cei aflaţi în duşmănie sau în legături de interese cu vreuna dintre părţi

      De Coroamă Dan zice așa:
      ”Instanţa nu reţine opoziţia părţii adverse la audierea martorului Coroamă Dan, văzând că aspectele invocate nu au fost dovedite.”
      Adică Coroamă nu e membru MISA și poate fi martor. Dar e în relații de interes cu una din părți, cu MISA și e sigur că nu-l iubește pe fostul cursant demonic!
      Uitați-l pe Coroamă: aici dă interviuri presei din partea MISA, prima și ultima poză:
      https://archive.ph/teZyg
      aici povestește cum a stat în ashram
      https://archive.ph/ss5oK
      a candidat din partea PIN la neuroparlamentare, când se cereau semnături de la cursanți în noiembrie 2009, a se vedea poziția 18 de aici:
      https://victor-roncea.blogspot.com/2009/11/s-descoperit-guru-ul-lui-cozmin-gusa.html
      Nu pare a fi în legături de interes cu MISA, nu-i așa? Dezinteresat, detașat, karma-yoghin adevărat!

      Soare Teodorescu e un vechi devot al lui Bivolaru. Apare în cartea lui G. Andreescu la pag. 2984, aici:
      https://revistadrepturileomului.ro/assets/books/2013_MISA%20Radiografia%20unei%20represiuni.pdf
      Nici ăsta nu e implicat...
      Al treilea, Roman, e un necunoscut.

      Jmecheri misanii: ”Martori nu e membriii de-ai noștrii, e obiectivi și neimplicați, ei spune adevăru și numai adevăru, așa să le ajute 'Mnezeu!” Sperăm să le ajute tot așa!

      Delete
  3. Marile minciuni MISA.
    De la Rapcea
    https://rapcea.ro/vorbitor-in-numele-mortilor/

    ReplyDelete
    Replies
    1. Sexul neprotejat= cancere ulterior
      Lipsa protectiei cu masca si vaccin= morti covid trecute ca accidente vasculare prin cheaguri
      Lipsa responsabilitatii si atentiei =accidente fatale
      MISA/Bivolaru responsabili pentru puhoiul de morti aparent intamplatoare.
      Prea multi morti in organizatie sau dupa parasirea acesteia= organizatie criminala indreptata impotriva publicului si autoritatilor.
      MISA= secta primejdioasa.
      Orice cetatean, copil, femeie, barbat al tarii trebuie sa cunoasca sa poata sa se fereasca.

      Delete
  4. Cum de a permis instanța în primul rând deschiderea dosarului civil de fond? Dacă în faza preliminară nu a reușit reclamanta să aducă dovezi procurorului, ar trebui din oficiu să nu se deschidă în instanță dosarul civil de fond.
    Ce sistem jegos! Sistemul imediat te saltă din pat la nevoie, dar când îi revin obligațiile, se face că doarme.
    Halal justiție! Pe deasupra mai plătim pensii speciale unor foști magistrați corupți!

    ReplyDelete
    Replies
    1. @Pârâtul
      În mod normal, pentru ca reclamantei să i se admită acțiunea în civil, trebuie să indice în primul rând identitatea și adresa reclamatului (pârâtul) și apoi motivele.
      Eu am ridicat așa-numita excepție a lipsei calității procesuale pasive, adică nu eu sunt autorul articolului.
      Logic și firesc, instanța a dezbătut prima dată această excepție și nu articolul.
      Dar cei de la MISA au apelat la o chichiță: au pretins că dovezile decisive (”fără putință de tăgadă”) vor fi aduse de martori și au cerut unirea dezbaterii excepției cu fondul cauzei, reușind să ocolească în primă fază excepția și să pornească procesul.
      Nu am avut cum să mă opun, nu a fost din cauza instanței, a fost legal dar imoral, o manevră a MISA.
      Neștiind ce aveau să debiteze martorii (se pare că nici ei!), mi-am consumat marea șansă (Întâmpinarea) fără a avea cum să combat acțiunea reclamantei.

      Nu a fost deloc vina instanței, așa a tras sforile MISA. Nu a fost nimic ilegal, ci mai degrabă imoral.
      S-au folosit de faptul că martorii trebuie audiați în instanță și au zis ”Vedem noi atunci!”
      Dacă ar fi fost cinstiți așa cum se pretind mereu, ar fi pus de la început cărțile pe masă, sub forma unor declarații scrise semnate de martori și care ar fi urmat să fie reafirmate în fața instanței.
      Evident, ei au vrut să mă ia prin surprindere, să mă lase până la termenul declarațiilor fără să știu ce urma.
      Pe de o parte, așa după cum am spus, prin asta m-au lăsat fără principala cale de replică din civil, Întâmpinarea, prin care adesea se oprește procesul în acel punct, când instanța respinge acțiunea.
      Dar au mai obținut ceva: neștiind ce urmau să declare martorii, avocata mea nu a putut să pregătească din timp întrebările care se impuneau.

      De fapt, de aici se vede o dovadă - e adevărat, indirectă - a nevinovăției mele:
      dacă aș fi stiut ce urmau să declare martorii - fapt care se putea petrece doar dacă acele pretinse discuții avuseseră loc în realitate așa cum pretindeau martorii - evident că i-aș fi povestit și pregăteam din timp întrebările.
      Dar cum eu nu știam ce aveau de gând, am pierdut în parte acea șansă a întrebărilor decisive din timpul declarațiilor martorilor.
      Apoi, când au apărut declarațiile martorilor la dosar, le-am văzut imediat minciunile, am găsit argumente solide care au răsturnat balanța, dar nu mai aveam decât șansa Concluziilor scrise, pe care de obicei instanța nu le prea citește pentru că de obicei reiau ce s-a spus în proces.
      Dar în cazul meu, n-a fost deloc așa: în Concluziile mele am spus lucruri pe care nu am mai avut posibilitatea să le mai spun până atunci.
      A mai fost o chestie: deoarece eram pe plan local, mi-am permis să amân depunerea Concluziilor scrise până în ultima clipă. Am stat la Tribunal în fața registraturii până aproape de închiderea programului.
      Au apărut mai târziu la dosarul electronic, iar avocata MISA din București a fost nevoită să trimită Concluziile MISA din timp și n-a mai apucat să citească Concluziile mele și să replice. Atunci s-a întors roata și le-am tras-o eu.
      Judecătoarea a citit Concluziile mele și știu că e așa, pentru că Motivarea e un rezumat al Concluziilor pe care le-am depus eu.
      Din câte am simțit, pentru MISA a fost un șoc total, ei se așteptau să câștige la sigur și, până în ultima clipă, așa a și fost, că ei au putut să facă ce au vrut, pe când eu nu mă puteam apăra.
      Nici măcar la Apel n-au putut să combată ce am scris la Concluzii, așa că au trecut totul sub tăcere.

      Tactica MISA a fost să ocolească toate căile mele de apărare și le-a mers până în ultima clipă.
      Când în cele din urmă am avut posibilitatea să-mi prezint argumentele, s-a sfârșit cu dosarul MISA.

      Delete
    2. Păstrarea secretă față de pârât a ceea ce aveau să declare martorii la termenul de audiere este dovada că cei de la MISA au inventat acele discuții pentru a-și atinge scopurile.
      Dacă discuțiile respective ar fi existat în realitate, atunci nu mai avea rost asemenea manevră, pentru că pârâtul ar fi știut și el conținutul discuțiilor și s-ar fi pregătit din timp.

      Delete

tag form to add a photo:

[image width="400px" rel="nofollow" src="image_link"/]

do not go beyond a width of 400