Bivolul de la ”Ferma Animalelor”



(continuare din postarea precedentă 🔗)

În postările precedente, am susținut printre altele ideea că oferirea către Divin a roadelor unei acțiuni care nu este dorită sau înfăptuită

din toată inima, este de neconceput, căci roadele vor fi de aceeași natură.

Bivolaru însuși arată care trebuie să fie atitudinea din momentul consacrării roadelor către Divin: deschidere spirituală, sinceritate totală.

Bivolaru: Pentru a putea realiza cât mai bine consacrarea, trebuie să dezvoltăm în noi o stare de sinceritate totală,

pentru că atunci când nu avem nici o făţărnicie şi nici un fel de ascunziş putem cu adevărat să simţim răspunsul real

care vine de le DUMNEZEU. Este important să ne dăm seama că sinceritatea este o condiţie de bază. 

De fapt această sinceritate se referă la atitudinea lăuntrică în care noi nu avem cum să ascundem în inima noastră ceva

faţă de DUMNEZEU. Este vorba de o atitudine interioară, care adesea este numită sinceritate cu propria fiinţă.

De fapt este chiar sinceritatea noastră în raport cu DUMNEZEU care este perceput ca prezenţă vie în chiar universul nostru lăuntric.

Tocmai de aceea, având această stare îi vom putea dărui lui DUMNEZEU din inimă ceea ce vom realiza ca acţiune. 🔗

Bivolaru: Swami Vivekananda a subliniat într-un mod cât se poate de clar că, de fapt, karma yoga ne conferă o maximă libertate.

El mai adaugă: ”karma-yoghinul se întreabă de ce ne trebuie un alt mobil, altul decât iubirea înnăscută din libertate.”

Şi iată cum explică el aceasta: ”Este un aspect dificil de înţeles dar, cu timpul, veţi realiza că nimic în Univers nu are

deplină putere asupra voastră atât timp cât voi nu permiteţi acelei puteri să se exercite liber asupra voastră.” 🔗

Să ilustrăm acțiunea motivată de ”iubirea înnăscută din libertate” așa cum există aceasta la MISA, printr-un exemplu adecvat:

Conferința despre ”Acțiunile rele ale demonilor”:

mesaj instructor: Legat de inițierea de la anul 2 în Marea Putere Cosmică Kali, inițiere ce a avut loc în data de 27 martie.

Premergător au fost audiate și predate lecțiile referitoare la Marea Putere Cosmică Kali.

Cu acea ocazie cursanții din anul 2 au pus diverse întrebări și, pentru ei, toate erau în regulă.

În seara zilei de 27 martie am realizat partea practică înainte de inițiere, pentru ca astfel cursanții să se pregătească spre a fi inițiați.

Atunci când am ajuns la etapa inițierii și ne pregăteam de consacrare, o cursantă mi-a spus că ea nu dorește să primească inițierea.

Am rămas oarecum surprins, căci era prima dată când eu personal auzeam așa ceva. Am întrebat-o cu acea ocazie dacă are

vreun motiv anume. Mi-a răspuns că nu simte nicio rezonanță cu Marile Puteri Cosmice.

Bivolaru: Aici este necesar să punctăm imensa imbecilitate de care a dat dovadă cursanta atunci când a făcut o astfel de afirmație.

Merită să ne întrebăm și merită ca ea însăși să se întrebe cum era cu putință pentru ea să simtă un fenomen de rezonanță

cu o putere cosmică, înainte să fi avut posibilitatea să-și deschidă ființa și să recurgă la o modalitate adecvată, specifică,

modalitate ce face cu putință să descoperim, în mod gradat, un fenomen de rezonanță subtilă sublimă cu o anumită putere cosmică.

În cazul cursantei, jocul perfid al demonilor era evident.

Analogic vorbind, ne putem întreba: cum este cu putință pentru noi să respingem savurarea mierii dintr-un borcan plin,

pe motivul că nu simțim niciun fel de poftă, niciun fel de atracție, niciun fel de rezonanță cu mierea? 

Dar este evident pentru noi că nu avem curiozitatea de a savura măcar trei linguri de miere, spre a ne lămuri dacă pentru noi

mierea este sau nu ceva ciudat, care este necesar să fie respins pentru totdeauna.

În cazul acestui argument al cursantei, ne putem da seama atât de influența insidioasă a demonilor, cât și de imbecilitatea răspunsului ei.

Iată că, în această situație, ea a colaborat inconștient cu demonii ce se joacă în și prin ființa ei și a lansat această opinie

– în fond cretină – că ea nu simte nicio rezonanță cu puterile cosmice, dar ea ar fi fost necesar să se întrebe, citez:

”Nu simt niciun fel de rezonanță cu niciuna dintre marile puteri cosmice, dar ce anume am făcut eu până în prezent  spre a simți

o astfel de rezonanță măcar cu una dintre aceste puteri cosmice?” La o astfel de întrebare, răspunsul ei sincer ar fi fost, citez,

”Păi n-am făcut nimic!” și apoi ea ar fi fost necesar să continue să se întrebe, citez: ”Păi dacă nu am făcut nimic spre a simți

un fenomen de rezonanță măcar cu una dintre puterile cosmice, cum pot să știu, mai precis spus, cum pot să afirm în mod cretin

că eu nu simt nicio rezonanță cu marile puteri cosmice?

Aici devine cu putință să descoperiți un cumplit cerc vicios în care cursanta se complace. Iată că în cazul ei, avea dreptate

I. L. Caragiale care, cu toate că nu a fost un inițiat, a spus, citez, ”cu prostia te poți lupta, dar aproape întotdeauna ea învinge.

Aici este necesar să punctăm imensa imbecilitate de care dă dovadă marele ”Ghid spiritual”.

La cursurile MISA, marile puteri cosmice nu sunt prezentate în cadrul cursurilor tipărite de yoga (cele 44 din fiecare an de curs),

ci în cadrul unor materiale tipărite separate, care sunt înmânate ulterior cursanților.

Nici măcar materialele introductive (Introducere și Cheia Fundamentală) nu fac mai mult decât să spună că marile puteri

sunt 10 fațete ale Divinului și 10 aspecte ale Mamei Cosmice, care apoi sunt doar enumerate și se mai spune că acestea

pot fi contactate prin trezirea punctelor-focar corespondente din universul lăuntric.

Kali este prima putere cosmică, deci cursanta era la primul contact cu acest aspect ce ține de tantrism (nu de yoga!),

citez ”premergător au fost audiate și predate lecțiile referitoare la Marea Putere Cosmică Kali”.

Prin urmare, ea nu ar fi avut posibilitatea să facă ceva pentru a simți dacă are rezonanțe măcar cu una dintre marile puteri cosmice!

Este un cumplit cerc vicios în care ”imbecila de cursantă” se află, dar nu în mintea ei, ci în mintea adevăratului imbecil

din acest caz, care nu cunoaște nici măcar programa pe care el însuși a fur... a dezvoltat-o.

Desigur că nici ea nu putea să-și dea seama dintr-atât dacă avea sau nu rezonanțe cu marile puteri cosmice, dar și-o fi făcut

o primă părere cu prilejul prezentării celei dintâi dintre acestea, Kali, a cărei imagine cu greu poate să trezească dorința de comuniune,

mai ales pentru un occidental.

 

După analogia marelui deștept coborât direct din Caragiale, dacă mai întâi trebuie să savurăm trei linguri din borcan

ca să ne lămurim ce conține, care va fi rezultatul dacă în borcan e otravă?

Viețuitoarele, oricât de flămânde ar fi, înainte de a înhăța ceva ce pare a fi mâncare, vor mirosi conținutul.

E un fel de analiză instinctivă la distanță, care le împiedică să înghită ceva ce ar putea fi neplăcut sau chiar dăunător.

La fel în acest caz: înainte de a primi inițierea într-o zeitate nouă, ce nu face parte din tradiția acestor meleaguri, cursanta a audiat

prezentarea puterii cosmice Kali și probabil nu i-a plăcut ce a auzit și a văzut, că dacă-i plăcea, ar fi dorit să o cunoască.

O fi speriat-o descrierea tradițională: culoarea neagră, șirurile de cranii de la gât, adorarea în cimitire și în locurile de cremație:

”Ea este pentru prezent Moartea devoratoare, ucigaşul nemilos. Dansând victorioasă pe un cadavru, ea este teribilă şi uluitoare,

cu dinţji săi feroci; un zâmbet batjocoritor îi pluteşte totdeauna pe buze. Complet goală şi în întregime impudică, ca şi Timpul,

Doamna cea Neagră, cu limba atârnându-i din cauza detaşării complete de continuul proces al devorării, are drept colier un şirag de cranii.”

Asta nu era pe afișele de prezentare de la conferința de deschidere a cursului de yoga care a făcut-o pe ”imbecila” în cauză

să se înscrie la cursul de yoga al MISA. Dacă în loc de tânăra apetisantă dezbrăcată, MISA ar pune pe afișe reprezentarea tradițională

a lui Kali 🔗, oare câți ”imbecili și imbecile” ar mai simți ”rezonanță” cu un astfel de curs și s-ar mai înscrie?

Apropos de ”inteligentul” Bivolaru, în virtutea ”argumentului” lui de mai înainte, rezultă că nu se poate să îți dai seama

dacă ai rezonanță cu un anumit aspect până când nu vii în contact cu acel aspect, până nu-i ”guști” conținutul! 

Dar dacă e vorba despre forțe malefice? Mai întâi, cum poți ști dinainte că este vorba despre forțe malefice?

Apoi, este indicat să iei contact cu acestea, ca să vezi care este natura lor?

Problema e că, dacă iei contact cu forțele infernale, cu greu mai scapi de ele!

Așadar nu merge automat chestia cu ”întâi gustă și după aia vezi dacă ai rezonanță”, căci te poți otrăvi sau arde...

Bivolaru o critică pe respectiva cursantă că s-a pronunțat în legătură cu puterile cosmice înainte de a avea contact cu ele,

dar el pleacă de la ideea că acestea sunt eminamente benefice, fapt care însă nu era evident și pentru cursantă.

Desigur că atotcunoscătorii de la MISA, ei care ”înțeleg totul” de la prima audiere, vor sări în sus cu clișeele lor:

că e simbolism, că nu trebuie interpretat ad litteram, că de fapt Kali nu e zeița morții, ci e forța transformatoare a timpului bla, bla.

Dar uite că nu toți ”înțeleg”, mai ales că această putere cosmică este predată începând cu jumătatea anului 2, deci e vorba

practic de cursanți începători și nu poți avea pretenții de la aceștia să aibă cine știe ce viziune profundă asupra universului.

În plus, la conferințele de deschidere a cursurilor de yoga se spune că yoga nu e religie, că cei cu convingeri creștine

nu trebuie să se îngrijoreze că vor fi tentați spre alte religii, dar uite că le este impusă în programa de anul 2 o zeiță hindusă,

care are parte în India de o adevărată religie!

Dacă marea putere cosmică Kali este sublimă, atunci refuzul cursantei arată că aceasta nu era pregătită.

Această situație este însă consecința organizării cursurilor MISA ca ”școală spirituală”, ceea ce - iarăși - nu este pe afiș.

S-a alcătuit o programă structurată pe ani de studii, iar cursanții fiecărui an primesc automat ceea ce este prevăzut în programă,

fără să existe în prealabil preocuparea dacă aceștia sunt cu adevărat pregătiți să primească informațiile ce le sunt furnizate.

Și atunci de ce se înfurie Bivolaru și o gratulează pe respectiva cursantă cu vorbe dulci precum ”imbecilă”?

Cine-i imbecilul: școlarul de clasa a 2-a care ar trebui să învețe aritmetică sau dezaxatul de profesor care îi predă integrale?

Faptul că ceilalți nu au refuzat inițierea nu e o dovadă că aceștia sunt superiori față de respectiva cursantă din punct de vedere spiritual,

ci doar că înghit pe nemestecate ceea ce li se pune în față, dovadă lipsa de realizări a acestora.

Bivolaru continuă:

În cazul de față, prostia abisală de care a dat dovadă cursanta dezvăluie, în paralel, o anumită influență insidioasă a unor demoni

ce acționează în și prin ființa ei și vă veți putea convinge că este așa și nu altfel din relatarea instructorului, care urmează.

Cităm în continuare din relatarea instructorului:

”I-am spus că cel mai bine ar fi să facă totuși în prealabil consacrarea roadelor acelei inițieri și apoi dacă răspunsul este clar afirmativ

și pozitiv, să aleagă să primească inițierea pentru că Dumnezeu știe ce este cel mai bine pentru ea, iar dacă nu va primi răspunsul,

atunci este îndreptățită să nu rămână la această inițiere. De altfel, acest aspect l-am reamintit și celorlalți cursanți și anume că,

dacă nu primesc răspunsul la consacrare, să nu rămână la acea inițiere.” 

Alt deștept! Cum e maistrul, așa e și ucenicul: cum să consacri roadele unei acțiuni pe care nu dorești să o realizezi?

Cum ar suna o astfel de ”consacrare”?

”Doamne Dumnezeule, Ție îți dăruiesc toate roadele acestei acțiuni pe care nu vreau să o înfăptuiesc.

Eu am oroare față de această acțiune, dar dacă Ție îți plac roadele ce vor rezulta, primește-le ca pe o mâncare pe care

eu o arunc, că nu-mi place.”

Și cum ar suna un eventual răspuns afirmativ, care ar fi posibil în virtutea învățăturilor maistrului și a ideilor deșteptului de ucenic?

”Știu că tu ai oroare de această acțiune, dar Mie îmi plac acțiuni și roade de felul acesta așa încât, chiar dacă ție nu îți place,

Eu îți zic să realizezi această acțiune, că știu Eu mai bine ce este potrivit pentru tine.”

Atunci unde e liberul arbitru sau care mai este rostul liberului arbitru?

Una e să întrebi despre natura unei acțiuni care îți este nelămurită și alta este să întrebi despre o acțiune care clar nu îți este pe plac.

Acești tirani spirituali nu înțeleg că oamenii au păreri diferite de ale lor și că au libertatea de a alege cum consideră. 

Dar apropos, dacă respectiva cursantă l-ar fi ascultat pe deșteptul de instructor și ar fi realizat totuși ”consacrarea” împotriva voinței ei,

urmarea ar fi fost, firesc, lipsa răspunsului afirmativ din partea Divinului, caz în care cursanta ar fi părăsit sala fără a mai primi inițierea

și nu ar mai fi fost o ”imbecilă demonică”, ci o ”cursantă ascultătoare, armonios integrată în dumnezeiasca școală spirituală”.

Sau, în acest caz, atât slugarnicul instructor cât și preaînțeleptul Ghid ar fi pus la îndoială răspunsul negativ la”consacrările” repetate

și i-ar fi reproșat cursantei ”îndoielile demoniace”...

Iar ”îndoielile demoniace” erau adânc cuibărite în sufletul ”imbecilei” căci, după cum se va vedea  în cele ce urmează,

ea nu avea îndoieli doar față de inițierea respectivă, ci avea îndoieli inclusiv cu privire la metoda ”consacrării”, marea revelație

în premieră planetară a maistrului, pe care de asemenea a refuzat să o realizeze:

Bivolaru: Oprim această mărturie a instructorului, spre a vă anunța că abia acum urmează elementul așa-zis bombă

al acestei argumentări cretine, ce evidențiază influențele demoniace ce există în această cursantă. Citez din nou mărturia instructorului:

”Mi-a spus că nu dorește să facă consacrarea pentru că nu dorește această inițiere. I-am spus că ar fi totuși bine să nu manifeste

o atitudine egotică și orgolioasă și să reflecteze așa cum este necesar la această alegere, la această decizie.

Ea mi-a spus apoi că ea s-a hotărât să nu primească această inițiere și a adăugat că este decisă să plece din sală.”

Iată cum sunt manevrați cursanții de la MISA să realizeze nu doar acțiuni împotriva voinței lor, dar și acțiuni imorale și chiar ilegale:

prin metoda ”consacrării”! Într-o postare anterioară am arătat mecanismul pervers și perfid prin care se realizează această manipulare:

➤ încă dinainte de ”consacrare”, s-a inoculat în mintea cursanților că toate activitățile din cadrul cursurilor MISA sunt ”dumnezeiești”:

Inițierea în marile puteri cosmice este ”un fenomen de rezonanță subtilă sublimă, e mierea din borcanul plin”.

Dacă vreunul are rezerve cu privire la aceste acțiuni, e vorba - doar la el - de ”îndoieli demoniace”.

Astfel cursanții se așteaptă dinainte că răspunsul ”divinului” la acest fel de acțiuni va fi afirmativ.

➤ se rostește formula fixă și se așteaptă răspunsul

➤ răspunsul în cazul tuturor activităților de la cursuri ar trebuie să fie a priori afirmativ, dincolo de orice îndoială,

căci acestea au fost declarate din start ca fiind ”dumnezeiești”.

Dacă însă vreunui practicant i se pare cumva că a primit răspuns negativ la consacrare, înseamnă că el nu este armonios integrat,

el este ”oaia neagră”, el este ”imbecilul prost și demonic” căci, iată, ceilalți au primit răspuns afirmativ și asta dovedește

că acțiunea este ”dumnezeiesc” integrată. Citez din nou:

”Cu acea ocazie, cursanții au pus diverse întrebări și, pentru ei, toate erau în regulă.”

Uite că nu era totul în regulă pentru toți! Mai erau unii care au rămas în dubii!

➤ dacă totuși ezitarea persistă, se bagă placa cu ”știe Dumnezeu ce e mai bine pentru tine”.

Dar atunci de ce a mai dat Dumnezeu liber arbitru omului, doar pentru ca acesta să ceară voie? Unde e discernământul spiritual?

Parcă ideea era ca omul să dobândească discernământ și să devină capabil să deosebească și să aleagă posibilitatea cea mai bună,

care se dovedește a fi chiar Voința Dumnezeiască, așa cum fac și îngerii.

Întrebându-l la fiecare pas pe Dumnezeu, fără a dobândi o viziune elevată, mai poate omul să evolueze vreodată?

Răspunsul la această ultimă întrebare se vede în nivelul de evoluție al celor de la MISA care, pentru orice nimic, îi trimit ”Ghidului”

bilețele în care îi cerul sfatul pentru orice 🔗 (deși actuala purtătoare de cuvânt a MISA neagă în mod mincinos aceasta 🔗).

Bivolaru: Această situație cu această cursantă evidențiază, dincolo de aparențe, jocul perfid și crud al demonilor care au acționat

în și prin universul lăuntric al acestei cursante, făcându-o să ia o astfel de atitudine bizară, atitudine care arăta că această ființă

nu merge pe mâna lui Dumnezeu, așa cum i s-a sugerat, ci merge pe mâna ei, mai precis spus merge pe mâna demonilor care

au influențat-o într-un mod viclean să nu cumva să accepte această inițiere, deoarece prin intermediul acestei inițieri spirituale dumnezeiești,

demonii ce acționează în și prin ființa ei și care astfel își fac sinistrele jocuri, ar fi fost exorcizați, ar fi fost scoși și trimiși,

ca să spunem așa, la plimbare pentru a găsi o altă sărmană ființă umană drept coteț în care să se aciuieze și să rămână.

Uite unde stăteau cei care și-au transcens egoul și orgoliile! Dacă refuzi să le faci pe plac, ești egotic și orgolios.

Ei ”merg pe mâna lui Dumnezeu” și deci, dacă nu faci cum zic ei, ești demonic!

Iată cum îi consideră pe cursanți aceste panarame care se cred de origine divină: niște ”cotețe de demoni”, buni doar

să cotizeze și să execute orbește și fără crâcnire dorințele ”dumnezeiești” ale ”cocoșului” parizian!

Bivolaru: Continuăm relatarea instructorului, citez:

”Cu acea ocazie, cam tot atunci, o altă cursantă mi-a spus că nici ea nu dorește să primească inițierea, moment în care le-am spus,

am subliniat să se gândească bine, iar dacă aceasta este decizia ei, și-o asumă și că nimeni n-o s-o forțeze să primească

această inițiere dacă nu dorește și am adăugat că este liberă să părăsească sala.”

Bivolaru: Această situație deloc întâmplătoare în care, imediat după aceea o altă cursantă din acea grupă a ales să procedeze

în același mod, evidențiază o bizară situație de inducție malefică, demoniacă, ce a survenit prin intermediul acelor demoni

ce acționau în și prin ființa primei cursante, iar acea influență malefică insidioasă a afectat-o imediat pe o altă cursantă,

care era în mod evident receptivă la astfel de influențe demoniace și toate acestea au împins-o, au impulsionat-o malefic

să aleagă hodoronc-tronc ca nici ea să nu primească respectiva inițiere spirituală. Iată că în felul acesta, acea manifestare demoniacă

ce a apărut și s-a manifestat prin aura unei cursante, a avut un ecou paranormal malefic care a influențat-o imediat în rău

pe cealaltă cursantă. Iată că, în felul acesta, demonii au lovit, ca să spunem așa, doi iepuri cretini dintr-o lovitură.

Cine acceptă orice trăsnaie care îi este hodoronc-tronc pusă în față, este aspirant spiritual plin de fervoare și discipol exemplar.

Dacă, tot hodoronc-tronc, cursantul hotărăște să nu mai îndeplinească manevrele ”mâinii drepte a lui Dumnezeu”,

din aspirant plin de fervoare cum era până cu o clipă mai înainte, devine brusc orgolios, ”coteț plin de demoni” și ”iepure cretin”.

Ne aflăm în plină ”Fermă a Animalelor” 🔗, unde ”găinile recalcitrante din coteț” s-au săturat și nu mai vor să facă voia

șefilor Fermei care, după cum știm, erau porcii slugăriți de câini! În cazul de față, Bivolul slugărit de căței!

Evident că cea de a doua cursantă nu a fost hodoronc-tronc influențată de demonii celei dintâi, ci de refuzul acesteia.

Dacă ea ar fi fost o ”aspirantă plin de fervoare”, plină de încredere oarbă în Șeful Fermei, atunci nu ar fi manifestat niciun refuz

sau ezitare, precum nu au ezitat toți ceilalți care s-au dus la tăie... inițiere, fără să cotcodăcească.

Este însă clar că și ea avea rezervele și îndoielile ei încă DINAINTE de refuzul pe care l-a manifestat prima cursantă,

dar nu a avut curajul să le manifeste până nu a survenit acel prim refuz.

Aici se vede spiritul de turmă ce se manifestă la MISA prin presiunea colectivă a celor din jur, care îi împinge pe unii cursanți

să facă lucruri pe care, de fapt, nu le doresc.