Où sont les autres? / Unde sunt celelalte?



Continuă mascarada auto-victimizării MISA în serialul ”De poliție cine ne apără?”, care a ajuns la cel de-al treilea episod.

Ideea e aceeași: nu există victime, deci Bivolaru&Co au fost reținuți pe nedrept.

Acum s-a ajuns la faza în care ”practicantele yoga” reținute de poliția franceză își povestesc experiențele de la secția de poliție.

Până acum, potrivit lui monsieur BivoLaRue, la ”școala MISA” erau trei categorii de persoane: cursanți, aspiranți și opozanți

(nu neapărat în această ordine 🔗).

A apărut o a patra categorie: ”practicanții”, adică persoane de origine română a căror apartenență la școala MISA nu poate fi negată

dar care, nu se știe de ce, și-au părăsit patria - Noul Ierusalim, Grădina Maicii Domnului, focarul spiritual al omenirii - și s-au dus

să ”practice” în Franța, nu se știe cum, de ce și cu ce mijloace.

În postările de pe site-urile lor, cei din MISA insistă doar pe experiențele neplăcute ale ”victimelor”.

Însă în relatările lor, acestea mai scapă unele amănunte - banale la prima vedere - dar care, la o analiză mai atentă, sunt semnificative.

Astfel, povestind deplasarea în autobuzul poliției către secție, practicanta A.G. spune:

”Am umplut tot autobuzul, iar după aceea au venit cu noi și șase polițiști”.

Deci era totuși un autobuz plin, din care însă au apărut până acum cam puține figuri, două dintre ele blurate din posibile motive

de timiditate, de protecția datelor personale, de a nu se putea ști dacă s-au numărat cu adevărat printre victime sau cine știe ce

alte motive (videochat-uri).

Mai spune practicanta:

”La un moment dat întreabă un polițist pe alt polițist că ”Nu ți se pare ciudat că totuși ele au o stare bună?”

și cealaltă persoană a zis că ”Stai să le vedem cum rezistă sub presiune!”

Adeptul MISA ar putea crede că ”starea bună” se referă la faptul că ele au fost bine tratate și îngrijite, deci nu sunt victime.

Dar replica celuilalt polițist (”să le vedem sub presiune”) arată că se face referire că respectivele nu par îngrijorate

de ceea ce se petrece și că se țin pe pozițiile pe care le-au manifestat în primele ore ale raziei.

Primului polițist - care probabil a mai asistat la astfel de razii - îi sare în ochi faptul ciudat că respectivele au o stare bună!

În astfel de momente, niște persoane obișnuite care chiar nu au nicio legătură cu ceea ce se petrece, sunt contrariate, stupefiate,

sunt îngrijorate de ceea ce își imaginează că ar putea urma.

”Starea bună”, de calm, e caracteristică mai degrabă unor persoane ”hârșite” care fie au mai trecut prin asta fără urmări,

fie au fost instruite și antrenate pentru astfel de situații. Dovadă, refuzul din start de a declara și a semna orice.

De fapt, nu toate aveau o stare chiar așa bună, din moment ce, după cum spune prezentatoarea seriei, ”cele foarte puține

care au semnat ceva, au fost duse la un fel de adăpost, unde sunt de obicei găzduite victimele traficului de persoane.”

Oops! Chiar dacă și numai una dintre novice - mai ”străină” și mai puțin instruită - a scăpat ceva, nu-i a bună!

În justiție nu contează procentajul. Adică dacă un obsedat sexual a violat o singură persoană, justiția nu-l va ierta sub pretextul

că nu le-a violat și pe restul de 4 miliarde de femei de pe întreg globul, adică e un viol comis în mod excepțional

(Hai, mă, pentru una singură...)

Sigur că cele mai multe cursante au știut sau au aflat dinainte ce înseamnă ”inițierea” la Bivolaru și de aceea sunt foarte puține

cele luate prin surprindere și care ”semnează ceva”, dar chiar și dacă numai în cazul uneia singure se dovedește că a fost

vorba de trafic, abuz sau viol, monșer Guru și acoliții au încurcat-o definitiv și irevocabil.

Mai mult, se mai spune că ”după mai bine de o lună de la descinderile poliției franceze, există încă așa-zise victime,

despre care nu se știe nimic nici până acum.”

Desigur, redactorii MISA vor să sugereze aici un abuz dar, având în vedere că celelalte au fost puse în libertate fie pentru că

nu s-ar fi găsit nimic în legătură cu ele, fie nu s-a obținut nimic de la ele, reținerea respectivelor poate însemna

fie că poliția are ceva DESPRE ele, fie că are ceva DE la ele.

De aceea MISA îi trage tare cu smiorcăiala, ca să contracareze propagandistic eventuale dezvăluiri nu tocmai plăcute pentru ei.

Redactorii MISA fac mereu un mare tapaj pe ideea statutului celor reținute de poliție:

”La Academia de Poliție unde au fost duse, așa-zisele victime au descoperit cu uimire că statutul lor nu era deloc bătut în cuie.

În funcție de circumstanțe și de declarațiile lor ulterioare, puteau rămâne în continuare victime, ori

puteau deveni martori

sau chiar suspecți.

”- Atuncea noi ce suntem?”

”- Victime sau posibili martorii!” și am zis

”- Și cine decide aceasta?”

”- Noi decidem asta!”

În realitate, starea de fapt e una naturală pentru o razie.

Statutul celor găsiți la o descindere este clar atunci când e vorba de o intervenție sau un flagrant, atunci când se cunosc dinainte

toate datele de pe teren. La o razie, sunt reținute unele persoane găsite și se fac cercetări.

În situația ipotetică, ce a fost descrisă în presă, a unui ”pavilion pentru femei”, în imobil puteau fi găsite cursante care erau găzduite

și pregătite pentru ”inițiere”, alături de personalul ”auxiliar”: femei coordonatoare care le pregăteau, șoferi, paznici etc.

În acest caz, unele erau victime - viitoarele ”inițiate” care nu știau ce le așteaptă sau care ezitau, altele erau martore,

adică cele care știau dinainte și consimțeau la ”inițierea” la care urmau să participe, precum și făptuitori

- coordonatoarele, șoferii sau paznicii, care știau ceea ce se petrece.

Și să nu se uite faptul important că la MISA toți jură să nu dezvăluie nimic din faptele la care asistă sau participă.

Așa că refuzul de a da declarații nu e o surpriză în cazul acestora și nici nu este din start o dovadă a nevinovăției lor

sau a unor abuzuri ale poliției. Pur și simplu, așa au fost dinainte instruiți să facă.

În cazul ”practicanților yoga” MISA-ATMAN, frapează faptul că niciunul/niciuna dintre ei nu se plânge că trebuie să ajungă la serviciu,

că reținerea i-ar cauza probleme la job, ca și cum nimeni n-ar avea vreun job.

O declarație gen ”nu am făcut nimic ilegal, nu am participat, nu am cunoștință, am un job, puteți verifica la firmă în condica de prezență

unde mă aflam pe durata programului de lucru”, este mult mai convingătoare decât ”nu semnez nimic decât în fața avocatului

sau a Marii Adunări Naționale”...

Practicantele yoga se plâng că au fost reținute și duse în celule mizere.

Dacă există aspecte dubioase, atunci cele care nu se consideră victime și nu cooperează, sunt considerate în mod firesc suspecte

și sunt reținute pentru cercetări, iar aresturile sunt întotdeauna mizere, căci nu sunt destinate a fi hoteluri de lux,

ci sunt pentru descurajare. 

Una dintre practicante se plânge de mirosul de urină.

”Pe jos era foarte murdar și mirosea a toaletă. Ți-ar fi fost greață și să te uiți, darămite să te așezi și să simți că părul

îți este îmbibat de mizerie și poate chiar de urină.”

”Apostolele urinei” (audio 🔗) au ajuns să se plângă de urină?!

Oare această experiență nu este de fapt o sincronicitate (video 🔗) prin care ”apostolele” sunt date cu nasul prin ”elixirul auriu”

ca să vadă cum este de fapt?

Fosta purtătoare de cuvânt a MISA mai scapă niște detalii interesante:

”...Un băiat vorbea la telefon și, când a încheiat conversația, l-am oprit și i-am spus că îl rog foarte mult dacă mă lasă

să trimit un mesaj pe un Telegram sau pe un WhatsApp pentru că aceasta nu costă, nu vreau să îi consum un credit,

practic i-am scris iubitului meu: ”Rămân aici, te rog dacă poți să iei legătura cu oricine, dacă poate cineva să vină după mine,

nu mai pot să-ți scriu, nu am nimic, nu am bani, nu am telefon, nu am nimic”.

Mai întâi, trebuie de reamintit că această persoană a declarat anterior, în episodul al doilea, că s-a retras din viața publică

pentru a practica yoga:

”Le-am spus tot adevărul despre mine, le-am zis că practic yoga de 20 de ani, că sunt ca profesie jurnalist,

că am fost purtător de cuvânt mai mulți ani pentru școala de yoga MISA, că acum m-am retras din viața publică pentru că

am ales să practic yoga într-un mod mai sistematic, pentru a face anumite progrese lăuntrice.”

Deci după ce nu a lucrat nicăieri în viața ei - a citit cineva vreun articol scris al acestei persoane în publicații

altele decât cele ale MISA? - și nu are vreun venit sau pensie - căci a făcut voluntariat, karma yoga - se retrage să practice yoga

unde, în Franța, exact în același timp cu iubitul!

Se mai poate deduce că, din moment ce ea i-a trimis iubitului un mesaj pe mobil, știa sigur că el mai are telefon,

deci nu locuia în același loc cu ea sau în vreunul din imobilele în care au avut loc raziile poliției.

Mai mult, rezultă că probabil iubitul are o locuință proprie, căci Crinuța a mers la sigur cu mesajul, ceea ce n-ar fi putut face

dacă iubitul ar fi locuit într-o casă a MISA, ce ar fi putut fi ținta unei razii.

De asemenea, se remarcă utilizarea comunicațiilor pe Telegram sau pe WhatsApp care, nu doar că sunt gratuite,

dar pot asigura anonimatul și nu pot fi urmărite cu ușurință, mai ales dacă sunt criptate.

Oare cei doi iubiți locuiesc în permanență separați (pentru a respecta învățăturile Gurului care a spus că e o prostie

ca iubiții să locuiască împreună) sau domșoara a fost reperată pe când era plecată de acasă la ”serviciu”?

MISA nu lămurește nimic (și nici nu este interesată să lămurească ceva), ci doar aruncă praf în ochi pentru a se victimiza

și pentru a-și manipula adepții în direcția urmărită.

În continuare, în cadrul acestor ”mărturii și dezvăluiri” nu apare nicio persoană care să fi fost în casa în care a fost prins Gurul!

ANEXA

Să analizăm reacțiile firești ale categoriilor de persoane ce ar fi putut fi implicate în activitățile vizate de poliția franceză:

➤1) unele dintre persoanele găsite într-adevăr pot să nu aibă nicio legătură cu fapte ilegale sau să nu aibă cunoștință despre așa ceva,

așa cum este cazul victimelor.

mărturie video Reeta 🔗:

”Nu mi-au spus nimic despre asta până nu am plecat spre Paris.

Nu știam nimic despre fotografii nud sau filmări video, despre atmosfera care ar fi acolo sau despre luarea bunurilor personale,

a venit complet prin surprindere. Nu poți să faci asta unei persoane.”

Însă reacția normală a unor astfel de persoane este să coopereze și să dea detalii care să arate buna lor credință și neimplicarea

și în niciun caz să refuze din start orice fel de declarații. Un astfel de refuz din start este dubios și este de regulă reacția

unor persoane cu probleme, care au fost dinainte instruite de avocați.

Desigur, pentru o persoană nevinovată sau neimplicată se recomandă să refuze să semneze declarații gata făcute

care i se pun în față sau documente pe care nu le înțeleg sau de care nu sunt sigure.

E adevărat că unele persoane din categoria victimelor nu știu că fac parte din această categorie pentru că pe de o parte

nu știu ce le aștepta și, pe de altă parte, nici fapta nu s-a produs, prin urmare nu simt nevoia să depună plângere.

Totuși, așa cum se constată din declarațiile postate aici 🔗 sau aici 🔗, tinerele invitate la ”inițiere” erau instruite

cum să reacționeze dacă apar controale ale poliției:

- nu da alte detalii, doar informațiile citite mai sus, asta e tot ce știi

- dacă poliția îți cere să dai o declarație, de orice fel sau (scrisă sau verbală) vei spune că nu știi nimic și vei da orice declarație

doar în prezența unui avocat!

➤ 2) Martorele sunt, în cazul de față, cele care erau în cunoștință de cauză cu privire la ”inițierea” la care urmează să participe

- fie dintr-o experiență anterioară, fie de la alte ”inițiate” - și consimt în mod conștient să participe.

Acestea nu sunt direct implicate în activitatea ilegală, dar păcătuiesc prin tăinuire.

Evident, ele vor refuza să dea orice fel de declarații, pentru că ele consideră că ”inițierea” este o mare grație și astfel

se explică situații ca aceasta:

În pofida tuturor amenințărilor, multe dintre fete nu au vrut să răspundă la întrebări și nici să semneze declarațiile-tip

care le-au fost puse în față, polițiștii au recurs la ajutorul unor psihologi care, plini de o falsă bunăvoință,

au urmărit din răsputeri să le facă să creadă că într-adevăr au fost abuzate și traficate.

➤ 3) Făptuitorii sunt cei care știu că e vorba de o activitate ilegală, dovadă fiind modul conspirativ în care acționează.

Ei participă direct la respectiva activitate, ferm convinși că este vorba despre o acțiune justă și”divin integrată”,

deoarece au încredere absolută în Guru și ”au primit răspuns afirmativ la consacrare”.

Există relatări amănunțite (video 1 🔗, video 2 🔗) despre modul în care funcționează toate nivelurile rețelei.

Totul începe cu colectarea și transmiterea de informații către Guru cu privire la posibilele candidate (fotografiile în costum de baie

solicitate la fiecare tabără - video 🔗, apoi fotografiile și filmele nud de la grupurile de Shakti 🔗), acțiune care implică instructorii

și coordonatoarele respectivelor grupuri.

După selectarea candidatelor de către Guru, acestea primesc invitația tot prin intermediul ”colectorilor”, care astfel sunt părtași

și deci complici la această activitate de trafic de femei, abuz sexual și chiar viol (mărturie video 🔗).

O spune clar, într-o declarație televizată, fostul conducător al filialei din Italia (video 🔗).

Prin urmare, instructorii și coordonatoarele de grupuri de la cursurile din diferitele țări și orașe sunt părtași la această ticăloșie.

”Coordonatoarele” din casele unde sunt găzduite femeile invitate au rolul cel mai important, deoarece nu doar că organizează

toate aspectele activității și cunosc întreaga rețea, dar se relatează  că exercită presiuni asupra ”candidatelor la inițiere”

care manifestă rețineri și ezitări, în sensul că duc muncă de lămurire cu acestea despre cât de mare este șansa care li se oferă

și cât de mult pierd dacă ratează această șansă unică.

Urmează cei din ”grupa de pază și ordine” care de asemenea știu ce se petrece. Aceștia săvârșesc sechestrare de persoane

deoarece nu permit celor găzduite să părăsească locuințele MISA când doresc:

Ashleigh (video 🔗):

Eu ziceam: ”Vreau să plec acum, vreau să plec chiar acum!”

Și ei: ”Nu putem, trebuie să obții permisiunea lui ca să poți pleca, trebuie să-i obținem permisiunea să te lase să pleci!”

și eu ”Vrea să plec chiar acum, nu vreau să aștept. Vreau să plec acum, chiar acum!”

”Nu, nu putem, trebuie să-i scrii și să primești permisiunea, așa că să scrie un bilet, aștepți o mașină să i-l ducă lui!”

Șoferii, cei care transportă femeile de la locul de sosire la locuințele unde sunt găzduite și apoi la locuința Gurului,

sunt și ei părtași, căci iau parte la circul cu ochelarii opaci și pălăriile trase pe ochii femeilor transportate, pentru ca acestea

să nu vadă unde sunt duse. Măsura - parcă desprinsă din filmele proaste cu spioni - pare impusă pentru siguranța Gurului

dar acum, după ce poliția n-a avut probleme ca să-l găbjească și să-l ia ca din oală, direct de pe ouă, se vede că a fost

mai mult pentru a împiedica femeile să depună eventuale plângeri detaliate.

În acest caz, se ridică și întrebarea de ce Gurul nu are încredere în cele  pe care le invită și le pune să semneze - uneori dinainte -

tot felul de hârtii cu care el încearcă să se acopere? De ce le acoperă ochii, în timp ce acestea sunt aduse la el?

Au nu oare ”Dumnezeu”, prin răspunsul afirmativ la consacrare - metodă considerată infailibilă la MISA -

indică faptul că respectiva merită să fie ”inițiată” și, prin urmare, corespunde atât din punct de vedere spiritual cât și moral,

că este devotată și nu și-ar trăda Învățătorul? Sau Guru n-are încredere nici măcar în Dumnezeu?

Este clar că toți acești făptuitori nu vor coopera absolut deloc cu anchetatorii, căci nu doar îl apără pe Gurul la ordinele căruia

acționează, dar e în joc și propria lor libertate.

În concluzie, având în vedere aceste reacții, este natural ca anchetatorii să trateze persoanele reținute în funcție de reacțiile acestora.

Cine refuză orice fel de colaborare, este clar că are ceva de ascuns!